VIDEO | Președintele FRF dă mură-n gură conducerii Stelei, cum să rezolve problema dreptului la promovare în Liga 1: ”Sunt două direcții, a doua foarte accesibilă. În 48 de ore s-ar putea realiza și păstrează Ministerul Apărării ca acționar unic”

Autor: Marius ANGHEL Publicat: 19 May. 2022, 01:54 Actualizat: 19 May. 2022, 02:01 Liga 2

Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, a vorbit, miercuri, 18 mai, după ședința de Comitet Executiv, în detaliu despre una dintre cele mai arzătoare probleme în acest final de sezon: interdicția clubului Steaua de a participa la barajul de promovare în Liga 1, în ciuda faptului că a obținut acest drept sportiv, prin rezultatele obținute în acest sezon de Liga 2.

Echipa din Ghencea și-a încheiat prima participare în campionatul Ligii 2 pe locul 4 în play-off, în mod normal o poziție care ducea la baraj de promovare în Liga 1, însă FRF nu i-a permis să întâlnească Chindia Târgoviște, deoarece ”nu îndeplinește cerințele statutare și regulamentare de participare în Liga 1”, fiind un club de drept public. În locul ei merge Concordia Chiajna, următoarea clasată, care îndeplinește condițiile de participare în Liga 1.

Răzvan Burleanu prezintă viziunea FRF despre cluburile de drept public. Federația se judecă și acum cu FCSB, contestatară a regulii care permite cluburilor trecerea de la public la privat 

Burleanu, pentru prima dată de când e șeful FRF, după cum singur a și spus, a ”vorbit foarte clar, am dat toate aceste detalii în ceea ce privește viziunea pe care noi o împărtășim ca și Federație Română de Fotbal, dar și direcțiile de acțiune” despre o problemă pe care un club afiliat la FRF o întâmpină. Este vorba, bineînțeles, despre Steaua și problema ei cu dreptul la promovare din cauza formei juridice în care este organizată, una de drept public, neacceptată în Liga 1.

Întrebat despre situația Stelei, Răzvan Burleanu s-a întors în timp până în 2011, pentru a justifica actualul regulament care interzice cluburilor de drept public să promoveze în Liga 1, dar și pentru a prezenta viziunea pe care o are federația în această privință.

”V-aș introduce puțin în ceea ce privește viziunea Federației Române de Fotbal atunci când vine vorba de cluburile de drept public. În primul rând, Federația Română de Fotbal are această viziune de a încuraja sprijinul Statului pentru fotbal, atât timp cât dezvoltăm fotbalul ca un fenomen social, cu foarte multe valori sociale și comunitare.

Plecând de la această viziune, regăsim în ultimii ani investiții destul de mari din partea Statului atât în ceea ce înseamnă infrastructura generală. Anul acesta vom vedea investiții în ceea ce privește infrastructura la nivel de copii și juniori, dar și alte intervenții din partea Statului pe care le-am avut în ultimii ani în ceea ce privește diferite facilități fiscale: TVA diferențiat pentru ticketing, pentru închirierea bazelor sportive sau contractele de activitate sportivă.

Atunci când vine vorba de cluburile de drept public și care e perspectiva noastră ca și federație, permiteți-mi să vă dau câteva detalii care am văzut că nu au fost acoperite, comunicate în această perioadă de timp.

În 2011, statutul Federației Române de Fotbal este modificat și nu mai permite cluburilor de drept public să fie membre ale Federației Române de Fotbal. În vara anului 2014, statutul se modifică în urma unei comunicări pe care am avut-o chiar eu, personal, cu reprezentanții FIFA și UEFA pe acest subiect, permițându-se cluburilor de drept public să membre afiliate Federației Române de Fotbal.

În 2019, Federația Română de Fotbal are o propunere de modificare legislativă. Nu o propunere directă, fiindcă nu avem această capacitate de a fi inițiatori legislativi, dar o propunere și reușește să strângă un anumit număr de parlamentari care să susțină acest demers al Federației Române de Fotbal de modificare a legislației sportive, deci nu a regulamentelor sportive, astfel încât cluburile de drept public să fie asimilate cluburilor profesioniste. Această propunere nu întrunește, în schimb, o majoritate parlamentară, iar, atunci, Federația Română de Fotbal începe să inițieze un set de intervenții de acțiuni astfel încât să facilităm, totuși, participarea cluburilor de drept public în competiții la nivel național, respectând, în același timp, toate prevederile regulamentare la nivel internațional.

În vara anului 2019, mai precis, chiar în luna iulie, Federația Română de Fotbal permite cluburilor de drept public să se transforme în cluburi de drept privat, cu un an înainte de promovarea în Liga 1.

Într-o asemenea situație avem, de exemplu, FC Argeș (n.r. – e vorba despre Campionii FC Argeș, transformată din FC Argeș), care joacă astăzi la nivelul Ligii 1, avem Gloria Buzău (n.r. – este vorba despre FC Buzău, transformată din SCM Gloria Buzău) sau FC Brașov (n.r. – este vorba despre FC Brașov Steagul Renaște, care a cesionat locul în Liga 2 de la CSM Corona Brașov, iar apoi a primit de la primărie brandul FC Brașov), pentru a da doar câteva exemple.

Această hotărâre a Comitetului Executiv este atacată la TAS de către FCSB, la vremea respectivă chiar cu susținere din partea LPF, am avut puncte de vedere diferite pe acest subiect față de LPF. FRF câștigă, însă, la TAS. FCSB nu se oprește și merge în instanțele civile, unde Federația Română de Fotbal, în 2021, câștigă la Tribunalul București. FCSB nu se oprește, atacă, face apel la această sentință, unde urmează să ne judecăm în toamna acestui an, în septembrie 2022.

Mă întorc în 2020, când, iarăși, am fost într-o comunicare constantă cu UEFA pe acest subiect, iar UEFA confirmă, în 2022, că trecerea unui club de drept public în club de drept privat cu un an de zile înainte de promovarea în Liga 1 nu este o încălcare a regulamentului pentru competițiile europene. Deci, prin urmare, din 2020 încoace, corelat cu decizia din 2019 avem o anumită traiectorie predictibilă pentru toate cluburile de drept public care își doresc să ajungă la nivelul Ligii 1”, a explicat Burleanu.

Modificarea Legii Sportului, prima direcție. Steaua a încercat-o deja, fără sorți de izbândă în regim de urgență

Președintele Federației Române de Fotbal a vorbit detaliat și despre cele două direcții pe care le pot lua cluburile aflate în situația Stelei, care doresc promovarea în Liga 1, însă sunt împiedicate de forma de organizare. Burleanu aproape că dă mură-n gură conducătorilor Stelei ceea ce trebuie să facă în această vară, până la startul noului sezon de Liga 2, altfel nici în noul campionat echipa nu va avea drept de promovare.

”Mai mult decât atât, în vara anului 2020, FRF clarifică în regulament ce se întâmplă, foarte clar, de altfel, nu cred că mai încape umbră de îndoială, cu ocuparea locurilor disponibile pentru promovarea în Liga 1 din play-off-ul Ligii a 2-a. Prin urmare, ca să concluzionez, soluțiile merg în două direcții. Prima direcție: modificarea Legii Sportului. Sau, a doua direcție: transformarea clubului într-o structură de drept privat.

În ceea ce privește primul scenariu, și nu discutăm despre Federația Română de Fotbal, deci pur și simplu discutăm despre Legea Sportului. Modificarea Legii Sportului se poate realiza printr-o procedură parlamentară sau printr-o ordonanță de urgență. Dar odată clubul promovat în Liga 1, afiliat la LPF, ar putea să aibă anumite dificultăți în ceea ce privește licența UEFA, dacă pe parcurs își dorește să se transforme din club de drept public în club de drept privat. Și cred că am închis subiectul în ceea ce privește această direcție de modificare a Legii Sportului”, a spus Burleanu.

Prima direcție a fost încercată deja de Steaua prin Ministerul Sportului, însă demersul de schimbarea de urgență a Legii Sportului a fost respinsă de Direcția pentru Relația cu Parlamentul, aceasta considerând că cererea nu justifică o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, recomandând ”promovarea acesteia în forma unui proiect de lege”.

Referitor la spusele de mai sus, ”odată clubul promovat în Liga 1, afiliat la LPF, ar putea să aibă anumite dificultăți în ceea ce privește licența UEFA”, întrebat despre ce e vorba, Burleanu a adus mai multe lămuriri: ”Unde am spus că pot apărea dificultăți este dacă după promovarea în Liga 1 s-ar opera această trecere dintr-o entitate de drept publică într-o entitate de drept privat. Și vedeți exact subiectul cu care astăzi ne confruntăm în ceea ce privește Farul Constanța (n.r. – Farul, fosta Viitorul, nu a obținut licența pentru UEFA, după ce în vară și-a schimbat structura juridică). Exact aceeași situație în care CSA Steaua ar putea să fie dacă, după o promovare… Sau un alt club, ca să generalizăm discuția, orice club de drept public ar promova și apoi și-ar dori să schimbe forma de organizare.”

Burleanu oferă pe tavă soluția conducerii Stelei pentru a transforma secția de fotbal într-o societate comercială sportivă pe acțiuni cu ”Ministerul Apărării ca acționar unic”, dar cu ”oportunități de finanțare și de dezvoltare din piața privată pe termen mediul și lung”

A doua modalitate de schimbare a formei juridice a clubului este cea pe care au urmat-o în vara anului 2019 actuala Campionii FC Argeș, iar în vara anului 2021 actualele FC Buzău și FC Brașov, după cum a afirmat și Burleanu.

Însă, Ministerul Apărării nu își dorește această trecere a secției de fotbal către privat, de frica a nu repeta ceea ce a mai făcut în trecut, cu actuala FCSB.

Burleanu vine însă cu o soluție care dă lucrurile peste cap. Șeful FRF spune că această trecere de la public la privat pe care conducerea clubului Steaua nu a fost în stare să o facă nici până acum, timp ce un an de la promovarea în Liga 2, se poate produce în 48 de ore și păstrează ”Ministerul Apărării ca acționar unic” al noii societăți comerciale sportive pe acțiuni.

”A doua direcție, transformarea clubului din drept public în drept privat sub forma unei societăți comerciale sportive pe acțiuni reprezintă, din punctul nostru de vedere, o soluție foarte accesibilă. Această soluție, din punctul nostru de vedere, reprezintă cea mai rapidă procedură, este legală și este cea care oferă o dezvoltare sustenabilă clubului. Când spun că este o procedură rapidă, în 48 de ore s-ar putea realiza această trecere dintr-un club de drept public într-o societate comercială sportivă pe acțiuni. Când spun că este o procedură legală, regulamentul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii Sportului nr. 69/2000 prevede expres acest lucru. Și permiteți-mi să vă citesc acest text: «Articolul 56: Cluburile sportive existente se pot transforma în societăți comerciale sportive pe acțiuni în baza hotărârii Adunării Generale cu avizul federației sportive naționale și cu respectarea dispozițiilor legale în materie.»

Și am mai menționat încă un alt aspect: o procedură care contribuie la o dezvoltare sustanabilă. Un club de drept privat, sub forma unei societăți comerciale sportive pe acțiuni ar păstra Ministerul Apărării ca acționar unic pe termen scurt, ceea ce ar continua exact aceeași formă de finanțare pe care o avem și astăzi, dar, totodată, ar prezenta mult mai multe oportunități de finanțare și de dezvoltare din piața privată pe termen mediul și lung.

Deci cam așa vedem noi lucrurile în momentul de față. Dacă s-ar merge într-o asemenea direcție, pe termen mediu ar fi mult mai ușor să fie atrași parteneri din meciul privat care să dețină acțiuni în această nouă entitate”, a mai continuat Răzvan Burleanu.

Steaua, liber să se ducă la TAS: ”Este un demers legal”

Burleanu a mai spus și că orice echipă are dreptul de a merge la TAS dacă se consideră nedreptățită, cum a afirmat Steaua într-un recent comunicat, după ce nu i s-a permis accederea la barajul de promovare, și că FRF nu are nimic împotrivă cu acest lucru.

”În ceea ce privește demersul de a merge la TAS, acest lucru nu va putea niciodată să fie evitat. Absolut niciodată. Este un demers legal, pe care orice club din România, orice asociație, are dreptul să și-l exercite”, a spus șeful FRF.

Burleanu confirmă că ar prefera să nu se mai facă artificii de fentare a regulamentului, însă ”avem un cadru legislativ”. Până când poate Steaua să-și modifice forma juridică să poată promova la finalul noului sezon

În urma celor două direcții arătate public de Răzvan Burleanu pentru Steaua și altor cluburi aflate în situația echipei din Ghencea, de a-și schimba forma juridică din una de drept public într-una de drept privat, președintele FRF a fost întrebat dacă nu ar fi mai bine ca astfel de cluburi să fie finantațe direct de instituții publice decât să fie folosite astfel de artificii.

S-a dat exemplul celor de la Campionii FC Argeș, o asociație înființată în 2019, cu membri fondatori SC Apă Canal 2000 SA și SC Salubritate 2000 SA, două societăți comerciale aflate în subordinea Primăriei Pitești. Un artificiu prin care a fost jonglat regulamentul, însă care are cadru legislativ și, deși, aprobarea UEFA și FRF ca respectivul club să poată promova în Liga 1 și chiar juca în cupele europene.

”Răspunsul este unul foarte simplu. E da (n.r. – referitor la întrebarea dacă n-ar fi mai bine să nu se mai folosească aceste artificii prin care să se jongleze regulamentul). Dar noi, în momentul de față, avem un cadru legislativ. Și v-am spus care sunt metodele. Suporterii CSA Steaua, conducerea CSA Steaua dacă-și doresc, într-adevăr, să evite această problemă pentru anul următor sunt cele două direcții pe care le-am menționat anterior”, a răspuns Burleanu, care a fost întrebat și până când se poate produce această schimbare ca Steaua, de exemplu, să poată avea drept de promovare în noul sezon care va începe în data de 6 august: ”Până înainte de începerea sezonului competițional. Ăsta este textul. Prin asta, îmi cer scuze, dar nu e atât de clar încât spune un minut, zece minute, două ore, 24 de ore. Textul spune începerea sezonului competițional.

Ba mai mult decât atât, dăm timp înapoi, ceea ce am menționat mai devreme. În vara anului 2020, textul de regulament este foarte clar și stabilește exact ce se întâmplă într-o asemenea situație. Din 2020 am avut deja inițiative altor cluburi de drept public care și-au schimbat această formă de organizare. Repet, astăzi, pentru prima dată, am vorbit foarte clar, am dat toate aceste detalii în ceea ce privește viziunea pe care noi o împărtășim ca și Federație Română de Fotbal, dar și direcțiile de acțiune. Prin urmare, în momentul de față, clubul, împreună cu suporterii, trebuie să meargă pe una dintre cele două direcții de acțiune. Concluzionăm: modificarea Legii Sportului sau transformarea dintr-un club de drept public, așa cum astăzi este constituit clubul, într-o societate comercială sportivă pe acțiuni.”

Burleanu s-a întâlnit cu suporteri ai Stelei care cu o zi înainte protestaseră în fața FRF și a stabilit și o întâlnire cu conducerea clubului din Ghencea

Burleanu s-a întâlnit a doua zi după protestul din fața Casei Fotbalului al suporterilor steliști cu câțiva membri ai acestora, pe care i-a invitat la sediul FRF, să le prezinte personal situația echipei și motivele pentru care nu este lăsată să joace barajul de promovare în Liga 1. Întâlnirea a avut loc a doua zi, deoarece la momentul protestului Burleanu a spus că nu era în București.

Totodată, șeful FRF a dezvăluit că a stabilit o întâlnire și cu conducerea Stelei.

”Am comunicat care este poziția noastră, ne-am consultat toate departamentele la nivelul federației, cu licențierea, la nivel de UEFA, dar și cu avocați externi și credem că, în momentul de față, acestea sunt cele două direcții accesibile. Că pot fi și alte soluții în urma discuției cu suporterii CSA Steaua, am identificat aceste două soluții care se apropie mult mai mult de temerile pe care ei le au”, a explicat Răzvan Burleanu ceea ce le-a transmis suporterilor.

Șase cluburi din Liga 2 și-au schimbat forma juridică în vara trecută, iar altul și-a schimbat denumirea. Steaua nu a făcut nimic, deși știa că altfel nu are drept de promovare

În vara trecută, înainte de startul noului sezon de Liga 2, mai multe cluburi care au participat în acest campionat au suferit modificări de formă juridică pe care FRF le-a aprobat.

CS Viitorul Șelimbăr și-a cesionat dreptul de participare în Liga 2 către Clubul Sportiv Comunal 1599 Șelimbăr, CSM Corona Brașov către ACS Fotbal Club Brașov-Steagul Renaște, SCM Gloria Buzău către AS Fotbal Club Buzău, ACS Dacia Unirea Brăila către Asociația Fotbal Club 1919 Dacia Unirea Brăila, ACS ASU Politehnica Timișoara către SSU Politehnica Timișoara, iar ACS Ripensia Timișoara către SC FC Ripensia Timișoara, în timp ce Unirea AFC Farul Constanța și-a schimbat denumirea în AFC Unirea Constanța.

Echipa de fotbal a Stelei nu a apelat la o schimbare de formă juridică, deoarece desprinderea ei de către Clubul Sportiv al Armatei Steaua impune anumite aprobări acordate de Ministerul Apărării, care nu sunt atât de ușor de obținut. În plus, CSA Steaua se teme că ”privatizarea” echipei de fotbal ar putea aduce o nouă eroare pe care a produs-o în trecut, cu actuala FCSB.

Declarațiile date de Răzvan Burleanu după ședința CEx din 18 mai 2022:

Autor: Marius ANGHEL Publicat: 19 May. 2022, 01:54 Actualizat: 19 May. 2022, 02:01 Liga 2
Pe aceeași temă