În ProSportul de ieri, un fost fotbalist al Voinței Sibiu a lansat o serie de acuzații grave privind implicarea în pariuri a sibienilor. Astfel, mai mulți jucători de la Voința Sibiu ar fi pariat pe rezultatele propriei echipe în meciurile amicale. Meciul la care s-a făcut referire în mod special a fost amicalul din Turcia din CS Mioveni și Voința Sibiu, un meci cu cântec prelungit cu 10 minute și terminat exact când sibienii au marcat golul 3, din penalty. Prosport a vorbit și cu Nicolae Grigore, cel care a fost căpitanul echipei în ultimele sezoane.
Nicolae, ești acuzat că le-ai spus unor colegi să se dea la o parte într-un meci cu Cracovia…
Despre ce meci e vorba?
Meciul cu Cracovia, pierdut cu 3-0…
Da, meciul s-a terminat 3-0, eu am intrat în repriza a doua, dar nu știu să fi povestit cu cineva de meciuri trucate. Dacă cineva îmi spunea mie, după 20 și ceva de ani de carieră, la 37 de ani, să fac blaturi după ce am promovat din noroaiele din ligile inferioare, îmi luam bagajul și plecam acasă. Mi se pare ridicol ce a spus colegul ăsta care nici nu are curajul să-și dea numele. Sunt foarte deranjat, m-am retras din fotbal după ce am jucat ani de zile în Rusia…
Cât ai jucat în Rusia?
Șase sezoane, trei în prima ligă la Vladikavkaz și trei în a doua, la Energia Habarovsk.
Știi că 43 la sută dintre fotbaliștii din primele două ligi din Rusia au recunoscut într-un sondaj FIFPro că au participat sau au auzit de meciuri trucate?
Să vă spun sincer, fiind jucător străin, cu mine nu a luat nimeni niciodată legătura. Nici măcar să-mi spună că jucăm pe o primă în plus sau o primă în minus. Că au fost blaturi sau n-au fost, nu pot să zic. Nu am auzit de lucruri din astea. După ce am plecat de la Energia, am aflat că un antrenor și un jucător au fost dați afară de la echipa mea pentru că au făcut niște prostii. Erau ruși, eu nu aveam nicio treabă cu ei, deși vorbesc foarte bine rusa. N-am participat și nici n-am auzit, ăsta e răspunsul meu.
George Hermann* (n.r. – pseudonimul jucătorului care a vorbit despre pariuri) susține că la un meci ți-ai sunat soția să parieze pe un rezultat…
Mi se pare de-a dreptul penibil. Băiatul ăsta care-mi implică familia mi se pare, nu știu, mi se pare…ăăăăă, mi se pare că nu e om. Eu nu ascund nimic, dar băiatul ăsta nu poate fi considerat colegul meu.
Sincer, pe unde ai jucat, a venit vreodată cineva să vă spună că trebuie să trântiți un meci? Un alt coleg de-al tău a recunoscut ieri asta…
Mie în țară, la Inter Sibiu, la Mediaș, la Alba Iulia, nu mi-a propus nimeni nimic. Iar afară, cu atât mai puțin. Se fereau de jucătorii străini. Eu nu am știut, poate, niciodată!
Ai jucat vreodată la pariuri?
(Urmează un moment de încurcătură) La pariuri, să vă spun sincer, stați să mă gândesc exact dacă am jucat vreodată la pariuri… (Pare că se gândește, dar repetă cu voce tare) Am jucat vreodată? Nu, n-am jucat niciodată!!
Poate mai demult?
Eu vă spun sincer că n-am jucat niciodată. Nici nu știu să fac o cotă. Îi rugam pe prieteni să pună cinci lei, nu știu cum pariau ei, pe cinci lei, multe meciuri, 14-20 de meciuri…Le ziceam: «Pune-mi și mie 5 lei!». Atâta puneam, dar puneam la el, nu jucam eu personal. N-am pus niciodată în viața mea la pariuri!
Nu ai pus cu mâna ta, adică…
Nu încercați să spuneți că a pus altcineva în locul meu.
Nu, dar un prieten… Tu ai povestit.
Încercați să mă prindeți ca într‑o cursă. Eu v-am spus că aveam colegi care jucau 20 de meciuri și le ziceam să pună cinci lei și pentru mine. (Urmează un nou moment comic). Hopa, stați puțin!! Pariuri? Am jucat, acum mi-am adus perfect aminte. Aveam 18 ani și jucam la Pronosport.
Există o cultură a pariurilor în fotbalul românesc. Colegul tău, Beza, spune: «Cine nu joacă la pariuri?»
Nu am habar de așa ceva. Nu am habar de pariuri. Doar la Pronosport.
În vară ai fost convocat la Direcția Generală Anticorupție?
(Cu o voce stinsă). Da, am fost convocat.
De ce?
Ca să spun cât am câștigat în ultimii ani la Sibiu. Mi-au mai pus o întrebare despre meciurile trucate din Antalya. Le-am zis că nu am habar. Mie nu mi-a comunicat nimeni să fac blat.
De ce vă întrebau tocmai despre meciurile despre care a povestit Hermann*? Nu e curios?
De unde să știu eu? M-au întrebat dacă știam de blat, am zis că nu, apoi dacă am participat la blat, am zis că nu! Asta a fost tot, două întrebări.
N-am jucat niciodată la pariuri. Știu cum se joacă, dar nu mă interesează. Mai făceam noi în vestiar, înainte de un meci, între noi. Pariam pe un scor corect. Mizele erau simbolice.
Rareș Forika, jucător Voința Sibiu în sezonul trecut
Articol scris de Costin NEGRARU și Costin ȘTUCAN