Robert Ilyeș a pus punct carierei de fotbalist în această vară. Ajuns la 44 de ani, Ilyeș a luat, cu greu, decizia de a pune ghetele în cui. A început fotbalul acasă, la Miercurea Ciuc, a făcut carieră la Rapid și FC Brașov, iar din această vară a fost numit antrenor la echipa U19 a ciucanilor.
„A venit și acest moment dificil. Era ceva inevitabil. Nu a fost o decizie ușoară, dar viața merge înainte. Am tot tras de mine în ultimii ani și am tot amânat acest moment care. Mi-a fost frică de acest moment, de aceea am tot amânat retragerea. Cel mai mult o să-mi lipseacă programul zilnic de fotbalist. Și acum mă trezesc dimineața și primul gând e să merg la teren, pe iarbă, să mă pregătesc. Mi-a intrat în sânge, nu pot fără asta”, spune, pentru Monitorul Expres, Robert Ilyeș, cel care deține recordul de cel mai vârstnic marcator din primele trei ligi din România.
Ilyeș a marcat pentru AFK Csikszereda Miercurea Ciuc, în Liga a 3-a, când avea 42 de ani, 8 luni și 25 de zile. „Sper ca recordul meu să fie bătut de Mugurel Buga, fostul meu coleg de la Rapid și FC Brașov. „Pele” e încă tinerel, are doar 40 de ani”, declara Ilyeș, cel care se va dedica meseriei de antrenor: „Mi-am luat licența B de antrenor în Ungaria, iar cei din conducerea clubului mi-au dat pe mână echipa U19 de la AFK Miercurea Ciuc”.
A început cu hocheiul
33 de ani a fost pe terenul de fotbal și unul pe terenul de… hochei pe gheață! „Eram prea firav pentru hochei. După un an am trecut la fotbal și se pare că am ales bine”, spune fostul mijlocaș al Brașovului.
Hizo l-a dus în Giulești
În ultimii șase ani, Robert a fost jucător la Miercurea Ciuc. Și-a început cariera la Rapid Miercurea Ciuc, apoi a trecut pe la FC Odorheiu Secuiesc, Mureșul Toplița. Primii pași în fotbalul mare i-a făcut la Foresta, după care a fost transferat de Astra. Au urmat patru ani la Rapid, echipă cu care a câștigat cinci trofee: un campionat, două Cupe și două Supercupe.
„La Rapid am fost adus de Viorel Hizo, iar în Giulești m-am adaptat imediat. Mi-a plăcut presiunea. Giuleștiul are farmecul său aparte, iar cu jucător practic ești obligat să dai totul pe teren. Am câștigat trofee, am făcut performanță..”, rememorează Ilyeș.
Amăgit de Copos, a plecat în Azerbaidjan
A prins și un transfer în străinătate la Khazar Lankaran, în Azerbaidjan, unde avea să mai câștige două trofee: cupa și campionatul. „Acolo am câștigat cât în patru ani la Rapid. Am plecat de la Rapid pentru că am fost amăgit că mi se prelungește contractul, dar oferta a fost una modestă, astfel că am plecat în Azerbaidjan”, povestește Ilyeș.
Patru ani la Brașov
A revenit în țară, la FC Brașov, la solicitarea lui Răzvan Lucescu, iar sub Tâmpa a stat patru ani. „Am petrecut patru ani extraordinari la Brașov. Am venit la Brașov când echipa se afla în Liga a 2-a, am promovat, iar în cei trei ani în prima liga în tricoul galben – negru am avut parte de multe satisfacții. Pentru mine a fost o onoare să port banderola de căpitan al acestei formații, pentru că Brașovul este a doua mea casă și a însemnat foarte mult în cariera mea”, a spus Ilyeș pentru Monitorul Expres.
În cariera sa a mai jucat puțin la ASA Târgu Mureș, în Liga 1, după care s-a întors acasă, la AFK Csikszereda Miercurea Ciuc, cu care a promovat în Liga a 3-a, în calitate de jucător și antrenor.
Hizo și Răzvan Lucescu, antrenorii care i-au marcat cariera
Mijlocașul a precizat că antrenorii care i-au influențat cel mai mult cariera au fost Răzvan Lucescu și Viorel Hizo. „De departe, Răzvan Lucescu este antrenorul care m-a impresionat cel mai tare, este un profesionist desăvârșit. Câteodată ne cerea lucruri pe care nici pe calculator nu cred că le puteam face perfect. Așa este Răzvan, el mereu dorea ca totul să iasă perfect. Apoi și Viorel Hizo este un antrenor important în cariera mea. El m-a dorit la Rapid, echipă la care câștigat trofee importante și mi-am dat seama ce înseamnă să ai o mentalitate de fotbalist. Îmi pare rău că nu aveam această gândire până să ajung la Rapid. Atunci mi-am dat seama ce înseamnă să fii învingător tot timpul, la meciuri, la antrenamente, dar și în viața de zi cu zi”, a menționat Ilyeș.
Secretul longevității
Ilyeș explică și secretul longevității sale ca fotbalist. „Secretul a fost viața sportivă. Atunci când terminam antrenamentul, primul lucru era să stau cât mai mult la refacere. De multe ori eram ultimul jucător care pleca din vestiar. Apoi, când ajungeam acasă, dormeam circa două ore. Fără acest program nu cred că ajungeam să joc până la 44 de ani”, spune Ilyeș.
Suporterii au pus umărul la renașterea Rapidului și Brașovului
Principalele cluburi din Liga 1 la care Ilyeș a jucat, Rapid și FC Brașov, au intrat în faliment. „E ceva de neînțeles să lași cluburi de tradiție să moară. Rapidul a recuperat palmaresul și a promovat în Liga a 3-a, Brașovul a început în vara trecută un proiect care a dus la promovarea în Liga a 3-a. Meritul renașterii acestor cluburi este doar al suporterilor. Ei sunt cei care suferă cel mai mult și tot ei au reușit să pună umărul la renașterea cluburilor. E nevoie de aceste echipe cât mai rapid în Liga 1″, spune fostul fotbalist.
Regretele lui Ilyeș
Trei mari regrete are Ilyeș din cariera de fotbalist: ratarea calificării cu Rapid în grupele Champions League, eliminarea Brașovului în semifinalele Cupei României de către Steaua, dar și faptul că nu a bifat o selecție la echipa națională.
„Mă doare și acum ratarea calificării în grupele Champions League. Este visul oricărui fotbalist să joace la acest nivel. Și ce aproape am fost cu Rapid în acea dublă cu Anderlecht. Am condus cu 2-0 la pauză, după care a urmat o cădere inexplicabilă. Am fost distruși după acel meci. Un alt mare regret e faptul că nu am câștigat un trofeu cu FC Brașov. Am fost foarte aproape, am jucat o semifinală cu Steaua, 0-0 pe Ghencea, apoi 1-1 la Brașov, cu un gol marcat de mine, dar Dică, cu acel gol blestemat din finalul meciului de la Brașov ne-a spulberat visul. Am fi jucat finala la Brașov cu Dinamo și sunt convins că am fi câștigat. Echipa națională? În perioda când am jucat la Rapid, cred, fără falsă modestie, că meritam să fiu convocat. Nu a fost să fie”, a încheiat Robert Ilyeș.
Articol scris de Adi MARICA (Monitorul Expres)