Farul Constanța și cei care i-au condus destinul

Siteul www.romaniansoccer.ro a realizat o analiză statistică a antrenorilor care au fost, au venit sau au plecat la cea mai importantă echipă a Constanței, FC Farul, așa cum o știu toți care au intrat, cel puțin o dată, în stadionul de pe str. Primăverii.

Se spun multe despre spectatori. Se spun multe despre fotbaliști. Practic, în jurul lor se învârt toți banii importanți ai corporațiilor decizionale ale lumii. Nimic de contestat… Dar cine îi mobilizează pe toți? Cine trebuie să fie atent ca suporterul să fie pe stadion și ca jucătorul să fie apreciat (ca bun și mediocru)? La noi, au reușit să-și asume rolul de pater familiae cei care finanțează clubul cu bani din surse contestabile. Aici intervine antrenorul, managerul cum este el perceput în fotbalul modern, prin complexitatea sarcinilor și strategiilor pe care le realizează. În cazul nostru, ne vom limita doar la antrenori principali sau directorii tehnici, deoarece sistemul asta impune și asta promovează (o autencititate comodă).

Doi antrenori au influențat decisiv istoria Farului în ultimii 10 ani, atât prin numărul de meciuri, cât și prin rezultate (fie pozitive, fie negative). Aceștia sunt Ion Marin și Petre Grigoraș. Ca jucători, cei doi au avut două traiectorii diferite, dar începuturile în această meserie s-au legat de Farul. „Săpăligă” a antrenat cel mai mult, 97 de meciuri, cu un procentaj de 40,8% (după ce la sfârșitul anilor 90 avuse o primă experiență); el a reușit să mențină în Liga 1 pe Farul în două rânduri, plasându-se în a doua jumătate a clasamentului, dar a avut și o parte de vină la ultima retrogradare (sez. 2008-2009). Antrenorul cu cele mai importante rezultate, rămas în memoria colectivă cu sintagma „cel mai tare din oraș”, Petre Grigoraș a reușit un procentaj de 44,8% puncte din 67 de meciuri, reușind să salveze echipa de la retrogradare în primul mandat și apoi un loc 5 colaborat cu o finală de Cupa României (pierdută în fața lui Dinamo); are un golaveraj pozitiv 85 de goluri înscrise și 79 primite, un avantaj de care se mai bucură Șumudică și Hizo (ambii cu mai puțin de 50 de meciuri). El a impus un fotbal spectaculos, care a readus spectatorii de odinioară pe stadion, dar în urma unui conflict intern, a fost primul care a ales să cedeze, fiindcă risca un scandal mult mai puternic, cu efecte mult mai intense în rândul vestiarului. MomÍilo VukotiÇ e ultimul despre care vom vorbi privind Farul în Liga 1, dar care influențat prin cele 31 de meciuri avute pe banca Farului istoria europeană a echipei. Deși a ratat calificarea în finala Cupei, clasarea pe locul 7 i-a permis obținerea unei participări în Cupa Intertoto, prilej cu care a ajuns să joace împotriva lui AJ Auxerre, un model de succes în Franța, atât prin longevitatea lui Guy Roux, cât și prin jucătorii crescuți de academia clubului (ex. Eric Cantona, Djibril Cisse).

Mai sus i-am menționat pe primii 3 din topul antrenorilor Farului, care au avut rezultate cantitative și, chiar, calitative, cu lotul echipei constănțene avut la dispoziție în prima divizie. Însă, a urmat o perioadă defavorabilă pentru club, când a retrogradat în Liga 2 (în 2009) și a încercat mai mulți antrenori (cel mai mult a stat Gheorghe Butoiu – 18 meciuri, fostul golgheter al echipei din anii 90, care a apărut și a dispărut din postura de interimar, fiind adus inițial ca secund la lui Șumudică). În perioada scurtă, ce-i drept (pe care suporterii nu o vor continuată și mai mult), din Liga 2, antrenorii cu cel mai mare impact au fost Marius Șumudică și Ioan Sdrobiș. Primul a reușit, imediat după retrogradare, într-un anumit context favorabil al seriei, să aducă echipa în zona de luptă pentru promovare (dar a fost un demis după scandal privind pierderea unui meci într-un mod suspect).

Însă, Ioan Sdrobiș a reușit să mențină echipa pe un loc liniștitor și s-o salveze de la retrogradare încă din tur, prin evoluțiile și punctele câștigate, după ce Farul nu știa practic dacă va mai exista sau va mai începe campionatul; alături de Relu Damian a reușit să aducă un lot de jucători care s-a omogenizat repede și s-au regrupat în jurul lui Sdrobiș, care i-a motivat să demonstreze cât mai mult în condiții vitrege (lipsa banilor, lipsa apei la stadion, lipsa unor obiective mari).

Până acum, Farul a supraviețuit. Există, joacă și are jucători pe care se poate baza. Recent, a venit un nou antrenor, crescut la Galați, Viorel Tănase, care se va ocupa de destinul clubului începând din 2012. Nu știm dacă va reuși, dar știm sigur că are niște predecesori de la care poate să se inspire. Succes și haide Farul!

Articol de Sebi RĂ‚DUCU