Speroni: „Multe lucruri nu-s normale în ligile din România”

Născut pe 8 martie 1986, Raul Alberto Speroni a început fotbalul la echipa locală Atlético Huracán de Rojas, după care a făcut junioratul la Velez Sarsfield, iar pentru Estudiantes La Plata a evoluat la echipa a doua. În prima ligă argentiniană a debutat la Arsenal de Sarandí. Și-a continuat cariera în Venezuela, la Zamora și Carabobo, cu prima evoluând în 2009 și în Copa Sudamerica, echivalentul Europa League.

Aventura europeană și-a început-o la Universidad Las Palmas, după care a ajuns la AC Portogruaro Summaga, însă, din cauza unor accidentări, n-a apucat să debuteze nici în Segunda Division și nici în Serie B.

Cu un CV totuși impresionant pentru nivelul la care activează în prezent, mijlocașul argentinian a explicat cum a aterizat, în vara lui 2011, tocmai în Liga a III-a din România, la Flacăra Făget, de altfel prima echipă din Europa la care a evoluat într-un meci oficial.

– Auzisei de România, în 2011?
– Nu prea. Fotbalistic auzisem de Hagi, Mutu, de Chivu, iar cât timp am jucat în Spania și Italia mulți localnici spuneau că românii sunt țigani, că sunt răi și hoți!

– Și ce părere ai acum?
– Peste tot în lume sunt oameni răi, dar, în general, românii mi se par ok, iar în Banat m-am simțit foarte bine, ca acasă. Mi-am făcut câțiva prieteni acolo. Chiar și iubita mea e din Timișoara.

– Dar Oltenia? Cum e, față de Banat. Simte un argentinian diferențe între cele două regiuni?
– Hmm. Bănățenii zic că oltenii sunt răi, da mie nu mi se pare. În cele trei luni de când sunt la Motru eu m-am înțeles bine cu conducătorii, cu jucătorii și cu toată lumea.

– Mai puțin cu antrenorul Ștefan Nanu….
– Ha-ha. Nu vreau să dezbat acest subiect. Domnul Nanu a declarat că sunt un jucător anonim, dar mie nu-mi place să vorbesc despre echipele la care am trecut. Atâta timp cât în România nu au jucat la nivel înalt, nici nu are importanță pe la ce cluburi am trecut. Eu sunt umil și mai liniștit, de felul meu.

– E mai puternică liga a doua din Argentina, decât cea din România?
– Concurența e mai mare în liga secundă din Argentina, care e mult mai valoroasă și echipe cu bugete incomparabile. Acum, salariile din liga secundă de la noi sunt mai mari ca multe din Liga I din România. Argentina și-a revenit de trei-patru ani, din punct de vedere economic. Riquelme are 1 milion de euro la Boca Juniors. La noi stadioanele sunt pline la fiecare meci. Sunt 50.000 de plătitori, iar cel mai ieftin bilet e de 20 de euro, la peluze. Eu, la Sarandi, la 20 de ani câștigam 1000 de euro pe lună, dublu față de cât am acum la Motru.

– De ce ai venit în România?
– Eu am venit în România să semnez cu Poli Timișoara, dar cum am ajuns, echipa a fost retrogradată și domnul Iancu a plecat. Apoi, nu am mai avut decât varianta Flacăra Făget, fiindcă începuse campionatul. Nu am venit în România pentru bani. Provin dintr-o familie mai bogată. Financiar, mie nu mi-ar schimba viața dacă aș prinde un contract la o echipă mare.

– La ce echipă mare din România ai vrea totuși să joci?
– Aș vrea să joc la Poli Timișoara, fiindcă mi-a plăcut orașul și atmosfera de pe stadion. Mi-am și cumpărat un apartament acolo. Regret că am refuzat iarna trecută actuala Poli. N-am avut ce face și am ascultat de impresarul meu italian, cu care am reziliat contractul între timp. Stabilisem totul cu antrenorul Marius Baciu, care era la Bacău, dar el a fost demis, iar eu am fost păcălit de conducătorii de acolo și am revenit la Făget.

– Vrei să te stabilești aici?
– Eu joc fotbal din plăcere. De asta am și venit în Europa, dar cred că în maximum doi ani mă întorc acasă. În Argentina se trăiește pentru fotbal. Și în liga a șasea de amatori se joacă cu 15.000 de spectatori în tribune! În România, stadioanele sunt aproape goale. Atmosfera e mai frumoasă în Sud-America, dar eu am vrut să fac carieră în Europa, însă am avut ghinion și m-am accidentat, iar apoi nu am mai fost băgat în echipă. Din păcate, impresarii decid multe, în special în fotbalul italian. E mafie mare! Nici în ligile din România multe lucruri nu sunt normale. Nu știu exact ce voi face, fiindcă am și niște afaceri prin Timișoara! Să văd. Poate mă fac impresar și aduc jucători aici. Sau poate devin antrenor.

– La Motru cum ai ajuns?
– Făget a fost cu Motru în serie, în Liga a III-a, iar eu am marcat în meciul direct. După ce Minerul a promovat, am fost sunat de domnul Mihai Cernica. Am acceptat, pentru că Flacăra Făget s-a desființat în vară, iar dintre echipele care m-au ofertat, Motru era cea mai apropiată, ca distanță, de Timișoara.

– Vorbești foarte bine limba română. Alți jucători și antrenori străini nu au învățat nici după câțiva ani de stat în România să vorbească așa bine ca tine.
– Îmi place să învăț. Știu spaniolă, italiană, engleză și română. Am făcut și un curs de vreo trei luni, dar m-a învățat și un amic din Timișoara, Marian.

– Știi că România a eliminat Argentina în optimile Mondialului din 1994?
– Știu, dar altul ar fi fost istoricul meciului dacă juca Maradona. Îmi amintesc partida cu România, deși aveam doar 8 ani. Maradona a plecat cu o doctoriță după meciul din grupe cu Grecia, apoi s-a anunțat că a fost depistat pozitiv.

– Vei merge anul viitor la Mondialele din Brazilia?
– Da, cu siguranță voi fi acolo. Deja am vorbit cu Cristian Daminuță, cu care am fost coechipier o perioadă la Făget, să mergem împreună, indiferent dacă se califică sau nu România. Sper ca Argentina să câștige trofeul, dar va fi greu. Sunt echipe puternice, precum Spania, Germania, Italia, Olanda sau Brazilia, care e și țara gazdă. Va fi un mondial spectaculos, din toate punctele de vedere.

– Ce șanse are România să ajungă în Brazilia?
– Are șanse să treacă de baraj. România are fotbaliști buni, dar nu mi se pare normal ca ei să refuze naționala, cum au făcut Chivu, Săpunaru, Radu Ștefan și alții.  Argentinienii nu ar refuza niciodată naționala.

– Despre Universitatea Craiova ai auzit?
– Da, și știu că juca cu stadionul plin, ca în Argentina, și că e una dintre cele mai iubite echipe din România, dar nu am înțeles ce problemă a avut cu Federația și de ce a ajuns în situația asta. Pot spune că m-au plăcut fanii ei la meciul de la Motru.

Articol scris de Mircea OGLINDOIU