Plusurile Bătrânei Doamne

Parcursul Bătrânei Doamne în actualul sezon provoacă încântare
suporterilor, extrem de greu încercați în ultimii doi ani, atât de
gravele probleme interne, cât și de ignoranța autorităților locale.
După momente crâncene, care erau pe punctul să provoace retragerea
din campionat a UTA-ei, actuala perioadă vine ca un pansament pe
rana suporterilor, care la urma-urmei au avut cel mai mult de
suferit.

UTA pe primul loc, neînvinsă după consumarea a șapte etape,
provoacă speranțe nemăsurate, orgoliul utiștilor fiind gâdilat din
nou. Asta pe de-o parte. Pe de altă parte, există destui
nemulțumiți, care văd în jocul general al echipei o mare problemă,
care își imaginează că unii dintre jucători au spatele asigurat de
antrenori și prind echipa nemeritat etc – lucruri de altfel firești
într-un fotbal comentat peste tot: în tribună, la baruri, la colț
de stradă, pe internet.

Până acum, UTA și-a arătat fața frumoasă. N-a pierdut nici un meci,
chiar dacă la Râmnicu Vâlcea a fost extrem de aproape de un prim
eșec. Vor urma și înfrângeri, evident, dar până atunci cert este
că, dincolo de nemulțumirile legate de calitatea jocului, Bătrâna
Doamnă și-a depășit condiția, dovedindu-se pragmatică în condițiile
în care încă mai are destule reglaje de efectuat. Care sunt
motivele care au urcat UTA pe primul loc al seriei după startul
sezonului?

â–º Pregătirea
bună

Ca orice antrenor, Ionuț Popa atrage simpatii și antipatii. Ca
antrenor al Bătrânei Doamne este mereu în lumina reflectoarelor,
orice pas greșit, orice mutare neînțeleasă, greșită ori
neinspirată, orice lipsă acută de idei ori de consistență în joc
fiindu-i automat atribuite.

Dincolo de interpretări și discuții, Ionuț Popa își face treaba.
Pregătește echipa, o antrenează bine și n-o face după ureche, ci
urmărește un plan. Sigur – ar spune unii – dacă e așa, atunci UTA
de ce nu explodează în joc? De ce are de cele mai multe ori un joc
suferind, destul de inestetic? De ce viteza de joc este un dușman?
De ce se insistă cu mingi laterale sau în spate?

E simplu: pentru că ceea ce am vrea cu toții – un joc eficient,
vertical, rapid, viguros se obține extrem de greu. La nivelul
UTA-ei, el se produce în timp, prin exercițiu, cu omogenitate, pe
fond de rezultate pozitive, cu eliminarea erorilor și mai ales cu
jucători experimentați, sudați într-o echipă, care să știe să
reacționeze în condiții de presiune, atât a rezultatului, cât și a
publicului.

Deci, pentru ca jocul Bătrânei Doamne să conțină elementele
fotbalului de calitate este nevoie de timp, acesta fiind motivul
pentru care evoluțiile nu sunt pe măsura așteptărilor, însă fondul
de pregătire e bun.

â–º Liniște, disciplină, unitate de
echipă
Sunt alte ingrediente care nu-i lipsesc Bătrânei Doamne. Condițiile
financiare ale clubului nu sunt grozave, dar asigură liniște și
stabilitate. De trei luni, sponsorizarea oferită de Universitatea
„Vasile Goldiș” ajunge în contul clubului, iar salariile se
plătesc, chiar dacă cu foarte mici întârzieri, neesențiale în
contextul actual.

Pe de altă parte, staff-ul tehnic reușește să țină echipa sub
control. Nu s-au înregistrat, cel puțin până acum, probleme de
ordin disciplinar, singurul eveniment fiind cel legat de Răzvan
Fritea, care a fost unul de indisciplină tactică, rezolvat însă
prompt prin detașarea pe termen nelimitat a jucătorului la echipa
de juniori.

Unitatea de echipă reprezintă un alt factor determinant, care poate
ajuta mult echipa. Din exterior, UTA pare unită, o echipă, chiar
dacă abia s-a format – meritul fiind deopotrivă al jucătorilor,
dornici de afirmare, și al antrenorilor, pentru capacitatea de-a
gestiona vestiarul și de-a impune autoritate.

â–º Neutralitatea autorităților
locale
Argumentul pare absurd, dar e cât se poate de viu. După o vară
extrem de agitată, în care reprezentanții autorităților locale au
ținut să pună piciorul în prag, în ideea de-a arăta cine e șeful,
spiritele s-au calmat, contând mult atitudinea negativă, critică, a
suporterilor în rezolvarea unei probleme care ar fi putut produce
complicații.

Deși nici acum nu mișcă nimic în club fără știrea primarului,
UTA nu mai reprezintă un obiectiv pe agenda zilnică a primarului
Falcă și a consilierilor săi. Sigur, edilul îl are în club pe
Alexandru Meszar, însă Catanzariti și Ionuț Popa sunt lăsați să-și
vadă de treabă.

Brusc, pe fondul rezultatelor pozitive, au dispărut discuțiile
legate de numărul componenților lotului, de salariile lor, iar
disputa legată de contractul considerat mare al lui Ionuț Popa
parcă nici n-a existat, ceea ce e bine. Rămâne însă de văzut cum
vor reacționa autoritățile locale pe fondul unor rezultate
negative.

â–º Reacția
pozitivă a unor jucători noi pe termen
scurt
Bălgrădean, Pocuca, Digbeu și Batin compun o coloană vertebrală
reușită a echipei. Bălgrădean a avut, per ansamblu, prestații bune
și foarte bune, aducând liniște în poartă la cei 21 de ani ai săi,
în condițiile de… debutant la UTA. Pocuca crește de la meci la
meci, având un potențial impresionant, dar nici evoluțiile celor
din jurul său, Pascariu și Buican, nu trebuie minimalizate.

Digbeu nu e nici pregătit fizic 100% și a și jucat nerefăcut
complet, dar a adus un mare plus liniei de mijloc, acolo unde și
Roman are evoluții constante. Pentru Batin vorbesc reușitele sale,
șapte din tot atâtea meciuri.

â–º Programul ușor din startul
campionatului
Orice s-ar spune, nu poate fi ignorat. UTA a prins o programare
extrem de favorabilă, taxând echipe modeste în momente de maximă
slăbiciune a acestora, fiind ajutată astfel să obțină rezultate
pozitive care să-i ofere continuitate, moral, o atmosferă bună și
motivație suplimentară.

Meciul cu Dacia Mioveni, în care jocul a înregistrat o ușoară
creștere în calitate, a fost un prim semnal legat de faptul că
Bătrânei Doamne nu-i lipsește potențialul, iar cel de la Râmnicu
Vâlcea poate fi încadrat în categoria celor norocoase, cu mențiunea
că el a scos în evidență pregătirea fizică bună a echipei, ocaziile
mari ale UTA-ei producându-se pe finalul meciului.

â–º
În loc de
concluzie

Argumentele care ar trebui să țină UTA – dar și pe suporterii ei
– cu picioarele pe pământ cred că le știm: lipsa unui buget necesar
atacării promovării, experiența minimă a jucătorilor, propulsarea
în lot a unor tineri talentați proveniți din Liga a III-a,
incertitudinea păstrării antrenorului în condițiile apariției unei
oferte serioase pentru el, reacția psihică și fizică a echipei
într-un posibil moment negativ. Din acest motiv, pe moment,
lucrurile trebuie lăsate așa cum sunt, echipa având nevoie de
sprijin și de liniște.

Articol scris de: Sebastian
Șilcovan