Mare e grădina Domnului! După ce urmărești un meci de Liga a
IV-a îți faci cruce și scuipi în sân pentru că se întâmplă lucruri
cu adevărat necurate. Ocrotite de întâmplări sinistre par să fie
meciurile dintre echipele din vârful clasamentului, dar și acolo
fair-playul lasă mult de dorit.
Într-un eșalon în care, teoretic, până și copiii de cinci ani ar
trebui să meargă liniștiți la stadion, ei bine, acest lucru e
interzis, categoric interzis. Nu de alta, dar micuții riscă să
confunde meciurile de fotbal cu cele de box sau cu cele de lupte
greco-romane.
În mai puțin de trei săptămâni, Liga a IV-a din județul
Hunedoara a ținut capul de afiș cu subiecte care mai de care de-a
râsul plânsul. „Balul” l-au deschis jucătorii de la Minerul
Aninoasa, care l-au luat la o partidă de box pe un arbitru de nici
19 ani la un meci banal cu niște amărâți de deveni. Și-a luat
nefericitul arbitru pumni cu nemiluita, iar „cavalerul” a aplicat
degrabă vechiul proverb românesc „fuga-i rușinoasă, dar e
sănătoasă”. Cu toate că jucătorii războinici au primit pedepse
istorice, fiind suspendați doi ani din activitate, gestul rămâne ca
fiind unul frate cu bădărănia.
Și nu s-a uscat bine cerneala pe tema acestui subiect că
„ortacii” de la Lonea o făcură și ei de „oaie”. De data aceasta
eroul principal a fost un spectator din tribună, care în timpul
unui meci dintre Inter Petrila și Victoria Călan a găsit de
cuviință să-i stropească cu bere pe tehnicieni din Călan. Supărați
nevoie mare oaspeții „parfumați” de „binevoitorul” spectator au
retras echipa de pe teren, că de doar suntem în Liga lui „Papură
Vodă”, unde dreptatea se face după ureche, simțăminte sau de ce nu
cum vor mușchii.
Dar „cireașa” de pe tort a fost incidentul cu fostul mare
jucător, Damian Militaru, de la partida dintre Minerul Uricani și
Universitatea Petroșani, când acesta a fost scos de către forțele
de ordine din zona în care stătea și tratat spune el ca un
„infractor”.
Acestea sunt doar câteva dintre așa zisele incidente la un nivel
de la care se spune că ești mic și te faci mari. Acestea cele
văzute de ochiul nostru, dar câte or fi nevăzute, Dumnezeu cu mila…
cu pumnii, cu berea…sau cu orice ar fi…numai să fie….
articol scris de Loredana
Juglea