Homan retrăiește amintiri de când juca la Jiul: „Jucam pe o butelie de aragaz și mâncam zacuscă de vinete”

Autor: Marius ANGHEL Publicat: 30 Jan. 2013, 16:30 Actualizat: 30 Jan. 2013, 16:33 Stiri
Homan retrăiește amintiri de când juca la Jiul:  „Jucam pe o butelie de aragaz și mâncam zacuscă de vinete”

Vestea că echipa de fotbal Jiul Petroșani este pe butuci nu i-a lăsat indiferenți pe cei care ani de zile au apărat culorile de tradiție ale acestui club.

Stelian Homan a jucat la Jiul Petroșani din anul 1974 până în anul 1994. Avea 43 de ani când a pus mănușile în cui. A șlefuit talente precum: Dumitru Hotoboc, Cătălin Mulțescu, Martin Tudor și mulți alți jucători din prima ligă.

În prezent este responsabil cu seniorii și juniorii de la Universitatea Petroșani.

– Vă e dor de vremurile de altă dată?
– Cum să nu îmi fie? Au fost vremuri unice ca jucător. Simțeai că joci cu adevărat fotbal. Eu am fost norocos să am colegi,  nume precum: Dumitrache, Libardi, Tonca, Mulțescu, Ciupitu, Augustin. Cum să nu joci cu astfel de celebrități?

– Ați fost la un pas de Steaua..
– Nu numai că am fost la un pas, ba chiar am cochetat 3 luni cu Steaua, dar m-a scos Vasile Iordache și eu am plecat la o altă echipă…ce vremuri…

– Jucătorii din vremurile de azi au probleme cu alcoolul, femeile..
– Și pe vremea noastră aveam ieșiri, petreceri, dar consumul de alcool era limitat. Țin minte că la o petrecere dată de Miron Cozma la o cabană, mai mulți jucători am plecat în oraș să ne întindem mai mult. La întoarcere Cozma a baricadat, împreună cu bodyguarzii, drumul să nu mai coboare nimeni. Aveam simțul responsabilității. Nu spun că eram ușă de biserică, dar făceam foarte bine diferența dintre muncă și distracție.

– Care este cel mai mare venit pe care l-ați avut în fotbal?
– 5000 de lei a fost suma de bani pe care am primit-o după o victorie cu Dinamo, dar țin minte că și cea mai mică a fost un borcan de zacuscă de la soacra mea. Nu mai câștigaserăm de 6 etape și nu aveam niciun ban pentru mâncare așa că a fost binevenit borcanul.

– Cea mai năstrușnică amintire…
Am avut o corigență, în clasa a IX-a, când am fugit la lotul național. Fotbalul era viața mea.

– Pe vremuri ați luat un premiu inedit
– Da. Eu nu l-am prins dar colegii mei da. Jucătorii care au câștigat Cupa României cu Jiul au luat câte o butelie pentru aragaz și doi metri de material să își facă un costum. O butelie, îți dai seama. Deja devin nostalgic.

– Ați cochetat cu teatrul..
– Ca simplu spectator. Noi jucătorii mergeam la teatru. Am fost bun amic cu regretatul Șerban Ionescu și Magda Catone. Au jucat pe scenă la Petroșani.

– Jiul este ca și o echipă desființată..
– A murit un mit ce pot să spun. A murit ceva din mine, dar eu încă mai cred că se mai poate face ceva. Așa sunt eu mai optimist. Noi portarii suntem așa mai nebunatici că nu degeaba mi se spune „Nebunel”.

– Baftă în continuare
– Chiar am nevoie de asta.. că nu e ușor să lucrezi cu cei mici. Au personalitate încă de la o vârstă fragedă.

Articol scris de Loredana Juglea

Autor: Marius ANGHEL Publicat: 30 Jan. 2013, 16:30 Actualizat: 30 Jan. 2013, 16:33 Stiri
Pe aceeași temă