Fotbal în numele tatălui

La 30 de ani, patronul echipei de fotbal CFR Simeria, Alina
State, este singurul conducător de club de sex feminin din județul
Hunedoara. Nu a făcut niciodată sport de performanță, însă spune că
îi înțelege mai bine decât oricine pe fotbaliști, pe care îi
apreciază și cu care are o relație corectă, deoarece crede că „doar
așa poți face performanță”.

Manager general al SC AVIS 3000 SA, domnișoara Alina State – așa
cum o apelează fotbaliștii – a ajuns conducător de club de fotbal
pe neașteptate, după ce a primit o echipă drept moștenire de la
tatăl ei, regretatul Marin State – decedat într-un accident de
mașină la începutul lui 2008 – care a demarat un proiect la Orăștie
în 2007, însă nu a mai apucat să culeagă roadele. Acum, Alina State
se simte parte din fenomen și privește fotbalul, în egală măsură,
ca pe o responsabilitate morală față de memoria părintelui ei, dar
și ca pe o afacere.

– CFR Simeria a încheiat prima parte a campionatului pe podium în
Seria a V-a. Cum apreciați parcursul echipei până la jumătatea
campionatului?
– Dacă ne gândim că obiectivul nostru pentru acest sezon este
clasarea pe pozițiile 5, 6 sau 7, locul 3 ocupat de CFR Simeria la
finalul turului este mai mult decât mă așteptam. Sunt mulțumită!
Chiar foarte mulțumită, dacă luăm în considerare faptul că a fost
decizia mea ca, împreună cu domnul antrenor Mirel Biriș, să formăm
o echipă nouă la Simeria, cu care să fim în Liga a III-a ceea ce
trebuie să fim, adică în top.

– De ce ați ales să investiți în fotbal și nu în alt
sport?
– Pentru că fotbalul este sportul rege! Mai mult, atât în
avicultură, cât și în fotbal, îl moștenesc pe tatăl meu, caracterul
și stilul lui de a administra o afacere și relațiile cu oamenii. În
plus, este și o responsabilitate morală pentru mine, pentru că nu
am putut să accept ca jucătorii cu care tatăl meu a început
colaborarea la Orăștie să rămână fără echipă.

– Care era țelul tatălui dumneavoastră în
fotbal?
– Nu știu, deși am urmărit multe meciuri de fotbal alături de
el. Pentru tatăl meu, fotbalul era singurul moment de relaxare.
Doar în preajma fotbaliștilor pe care îi aprecia foarte mult l-am
văzut pe tatăl meu zâmbind. Aceleași sentimente mă încearcă și pe
mine acum.

– Priviți fotbalul și ca o afacere?
– Da. Fotbalul înseamnă multă publicitate. Să vă dau un exemplu
foarte elocvent în acest sens. Dacă avem o promoție la un produs la
carne de pasăre sau ouă nu primesc telefoane și nici nu se discută
foarte mult în județ despre acest lucru. În schimb, atunci când CFR
Simeria câștigă un meci, telefonul îmi sună în continuu și primesc
multe felicitări.

– Asistați din tribună la toate meciurile echipei
dumneavoastră?
– Încerc să fiu prezentă pe stadion la fiecare meci, însă fiind
ocupată cu afacerile nu reușesc întotdeauna. Însă meciurile pe care
le pierd, mai ales pe cele din deplasare, le vizionez mai apoi
înregistrate pe DVD.

– Cum vă comportați în timpul meciurilor, ca un oficial sau
ca un suporter?
– Sunt suporterul lui CFR Simeria cu tot ce ține de acest
statut, cu emoțiile și dezamăgirile de rigoare. Chiar îmi place,
altfel nu aș veni la stadion.

– Simpatizați cu vreo echipă sau club din Liga
1?
– Mi-a plăcut și apreciez ascensiunea echipei Unirea Urziceni,
tot ceea ce s-a întâmplat anul trecut cu campioana en-titre a
României. Lasă impresia unui club așezat, unde munca și
seriozitatea este la loc de cinste.

– Ați făcut sport de performanță?
– Nu, niciodată. Dar promit că am să fac de întreținere, însă
în niciun caz nu voi juca fotbal. Asta nu mă împiedică să apreciez
la adevărata valoare efortul sportivilor de
performanță.

– Ce părere aveți despre arbitri?
– Nu trebuie să fi jucat fotbal ca să simți că sunt unii
arbitri care avantajează unele echipe. Însă, după scandalul de
corupție din Liga 1 de anul trecut, parcă s-au mai potolit, își văd
de treabă, adică arbitrează. Eu atât le cer, să respecte munca
jucătorilor și fotbalul.

– Dar despre fotbaliști?
– Sunt niște oameni interesanți, puțin altfel decât ceilalți.
Nu au o paletă largă de preocupări, însă sunt foarte concentrați pe
tot ce înseamnă sport, pe ceea ce fac, antrenamente și joc. Mai
multă bucurie la victorie și mai mare tristețe și jale ca la
fotbaliști eu nu am văzut la niciun sport.

-Ce jucători preferați, salahori sau tehnici?
– Cred că într-o echipă este nevoie și de unii și de alți.


– Aveți vreun fotbalist preferat?
– Îmi place foarte mult Cristi Chivu și, bineînțeles, ca la tot
românul, Gică Hagi.

– Dar de la CFR Simeria?
– Îl admir foarte mult pe căpitanul nostru, Constantin
Vișan.

– De ce?
– Pentru că are foarte multă dăruire pe teren, pentru că nu își
arată vârsta, se antrenează foarte bine și este serios în tot ceea
ce face pe teren.

– Ce apreciați mai mult la un fotbalist: siguranța și intervențiile
portarului, precizia apărătorilor, travaliul mijlocașilor sau
golurile atacanților?
– Bineînțeles că îmi place golul. Nestăpânind toate noțiunile
despre jocul de fotbal, când asist la un meci am ajuns să mă
intereseze scorul, atacul și cine a dat golurile. Știu că CFR
Simeria a dat la finalul turului golgheterul Seriei a V-a, pe
Daniel Dăscălescu, care a marcat 11 goluri și drept bonus a primit
câte 100 de lei pentru fiecare gol. Așa cum ne-am înțeles când am
semnat contractul de joc.

– Ați văzut majoritatea echipelor din Seria a V-a, care vi
s-a părut cea mai bună? Dar Seria în sine?
– Seria a V-a este mai puternică decât sezonul trecut. Dintre
echipele pe care le-am urmărit pe viu mi-a plăcut cum a jucat
Minerul Mehedinți. Și ACS Recaș, pe care am văzut-o pe DVD, are
echipă bună, însă în meciul cu noi (scor 1-0 pentru CFR Simeria, în
deplasare – n.r.) șansa a fost de partea noastră.

– Toți patronii din Liga 1 spun că fotbalul este o gaură
neagră. Sunteți de acord cu ei?
– Eu nu mă pot compara cu ei acum, dar dacă au pornit de la
ideea să scoată bani din fotbal, e normal să îl vadă ca .
Însă, dacă privești fotbalul ca o cale spre performanță sau ca un
canal de comunicare-publicitate și alegi să investești banii în
tineri, în sport, în loc să îi dai statului român, care este cea
mai mare gaură neagră, totul poate fi privit ca ceva
pozitiv.

– Fotbalul este considerat o lume a bărbaților,
dumneavoastră, o domnișoară, nu vă simțiți stingheră printre
ei?
– Mie îmi place foarte mult în lumea bărbaților, mă simt bine
între ei, deși mulți dintre ei sunt misogini. Sunt conștientă că,
la fel ca în domeniul în care lucrez, cel avicol, și în fotbal
prezența mea este una surprinzătoare pentru mulți, însă cred că în
ambele activități dau clasă multor bărbați. Însă, aici discutăm
despre bani nu despre femei sau despre bărbați. Și eu am mai mulți
bani decât au mulți bărbați.

– Unde v-ați propus să ajungeți cu CFR
Simeria?
– Vreau să fac performanță în fotbal. Însă, în niciun caz nu
ne-am propus să atacăm promovarea într-o ligă superioară în acest
sezon. Însă, dacă la finalul campionatului ne vom clasa pe un loc
promovabil, nu o să refuzăm accederea în Liga a II-a. Sincer, nici
nu știu ce înseamnă finanțare sau omologare pentru eșalonul al
doilea, deoarece vara trecută, când am venit la Simeria, am pornit
de jos. Pentru noi a fost un adevărat moment zero.

„Înainte de toate eu sunt corectă în relația cu
jucătorii. Adică, fac toate plățile la timp, iar tot ceea ce promit
și fac. Vreau să fac performanță în fotbal, iar acest țel nu poate
fi atins pe un fond de minciună sau amânări”
Alina State, patron CFR Simeria

„Deși de tot ceea ce înseamnă administrarea activității
clubului se ocupă un întreg staff, dețin funcția de președinte
pentru că doar așa pot să am control asupra tuturor banilor care
intră în club”
Alina State, patron CFR Simeria

„Cea mai mare bucurie a mea legată de fotbal este
fericirea jucătorilor. Tristețea încă nu am întâlnit-o la
Simeria”
Alina State, patron CFR Simeria

„La începutul campionatului eram optimistă, acum, la
jumătatea drumului, sunt mulțumită”
Alina State, patron CFR Simeria

Interviu de Sami
Tamaș
Foto: Cristi Vatavu