TMB nu a validat actuala conducere a Federației. Rațiu, avocat AJF Giurgiu: „Până pe 6 mai, când va fi un nou termen, FRF nu va avea conducere”. Poziția oficială a FRF

UPDATE Federația Română de Fotbal a publicat pe site-ul oficial un punct de vedere legat de decizia de astăzi a Tribunalului Municipiului București. „Ca urmare a decizie Tribunalului Municipiului București de astăzi, dar mai ales ca reacție la speculațiile privind efectele ei precizăm:

• Instanța a luat act că există o cerere de intervenție, nu o „problemă”, cum dezinformează reprezentantul legal al AJF Giurgiu
• S-a pronunțat o amânare pentru a se lua la cunoștință cererea de intervenție
• Nu s-au purtat discuții suplimentare, nu s-a pus în discuție legitimitatea conducerii FRF, valabilitatea alegerilor sau orice alte chestiuni de natură juridică
• Nu a fost vorba de o certificare a conducerii FRF
• La fiecare cerere de înscriere a organelor de conducere FRF de până acum au existat astfel de cereri de intervenție. Ele au tergiversat înregistrările respective, dar nu au avut efecte juridice
• Până în prezent, FRF a avut conducere, astfel că are și în continuare
• Domnul Gino Iorgulescu nu poate fi președintele FRF până pe 6 mai, pentru că președintele FRF este Răzvan Burleanu

UPDATE Mircea Sandu a comentat pentru ProSport decizia luată astăzi de Tribunalul București: „Eu sunt plecat din țară, nu știam de această decizie. Dar dacă asta s-a hotărât, înseamnă că au fost descoperite neregularități. Nu am nicio treabă cu Federația, nu mai am de pe 5 martie. Să facă ce vor ei.”

UPDATE Conform regulamentelor aflate în vigoare, până pe 6 mai Federația ar trebui să fie condusă de primul vicepreședinte al FRF, Gino Iorgulescu. Contactat de Mediafax, președintele LPF a refuzat să comenteze informația.

UPDATE Tribunalul București a luat act de contestația făcută de AJF Giurgiu și nu a validat noua conducere a Federației. Instanța a fixat un nou termen pentru 6 mai. „Instanța a luat act că există o problemă și nu a certificat actuala conducere a FRF. Ceea ce trebuie subliniat este că, timp de o lună, Federația nu va avea conducere. Pe 6 mai a fost fixat un termen pentru dezbatere”, a precizat avocatul Adrian Rațiu, reprezentantul AJF Giurgiu. 

UPDATE Conform surselor federale, termenul pentru validarea noii conduceri a FRF nu a început încă. Acesta urmează să fie analizat de către judecătorii Tribunalului București în partea a doua a zilei. În jurul orei 17:00, Răzvan Burleanu va afla dacă primește acceptul TMB pentru a conduce Federația Română de Fotbal.

Fără ele nu s-ar fi ținut alegerile FRF. Lista cluburilor care au decis scrutinul din 5 martie, contestat acum în instanță

Noua conducere a Federației așteaptă astăzi, de la ora 12:00, validarea din partea Tribunalului Municipiului București. Procedura, care ar fi trebuit să fie o simplă formalitate, a fost complicată de contestația făcută de AJF Giurgiu în urmă cu mai bine de o săptămână. Un răspuns negativ venit din partea TMB ar complica situația din vârful fotbalului românesc

• Conform informațiilor obținute de ProSport, Adunarea Generală în cadrul căreia a fost ales Răzvan Burleanu nu ar fi întrunit cvorumul necesar pentru desfășurarea scrutinului fără prezența cluburilor contestate acum de AJF Giurgiu
• ProSport prezintă în exclusivitate lista cluburilor care au votat la alegeri, deși nu aveau, conform statutului și celor susținute de AJF Giurgiu, acest drept
• Conducerea Federației susține că Viorel Leșeanu, omul care a contestat alegerile, nu ar fi avut aprobarea membrilor afiliați din județ pentru a începe acțiunea împotriva lui Răzvan Burleanu

Tribunalul Municipiului București decide astăzi dacă Răzvan Burleanu și echipa sa pot conduce FRF. Procedura, una standard, nu ar fi generat interes dacă la finalul săptămânii trecute nu ar fi apărut informația că AJF Giurgiu a contestat în instanță alegerile din 5 martie. Motivul invocat de Viorel Leșeanu, președintele AJF, este legat de prezența la vot a reprezentanților cluburilor de drept public și a unor conducători care, conform Statutului, s-ar fi aflat în imposibilitatea de a-și reprezenta cluburile. Avocatul Adrian Rațiu, reprezentantul legal al AJF Giurgiu, oferă mai multe detalii: „Orice modificare a Statutului, așa cum este și schimbarea conducerii, trebuie înregistrată la Tribunal. Acum, odată cu această contestație depusă de clientul meu, judecătorul poate să ajungă la concluzia că aceste alegeri nu s-au desfășurat într-un mod corect”. 

Există niște domni și niște asociații care nu aveau dreptul să participe la acea Adunare Generală și care au umflat rândurile celor care au votat. Fără aceștia, probabil că nu ar fi avut cvorum
Adrian Rațiu, avocat AJF Giurgiu

Adrian Rațiu susține că a înaintat deja o cerere către FRF pentru a putea vedea ce membri afiliați au votat la alegerile din 5 martie, dar că actuala conducere a Federației refuză să divulge informațiile: „Am făcut această solicitare și instanței și ar putea fi obligați să ne arate cine a votat. Cei de la Federație devin recalcitranți atunci când aud despre acest subiect”. Informațiile pe care Federație le ascunde, conform avocatului AJF Giurgiu, au fost aflate de ProSport. Acestea confirmă bănuielile celor care contestă alegerile. Fără voturile venite din partea LPS-urilor, cluburi de drept public, și a reprezentanților care au votat fără să aibă acest drept, alegerile nu s-ar fi putut desfășura. ProSport prezintă lista cluburilor care nu ar fi avut drept de vot.

Cluburi de drept public care au votat la alegeri: 

Conform capitolului 2, articolul 12, alineatul 4 din „Statute și Regulamente ale Federației Române de Fotbal”, „cluburile de drept public afiliate în prezent la FRF au obgliația ca, până la data de 01.07.2012 să se organizeze în cluburi sportive de drept privat, în caz contrar urmând a fi excluse”. Faptul că la alegerile din 5 martie reprezentanții a 24 astfel de cluburi au votat reprezintă acum principalul argument al celor care contestă scrutinul în urma căruia a fost ales Răzvan Burleanu. 

Federalii susțin, prin Gabriel Berceanu, șeful Departamentului de Comunicare, că, din moment ce nu au fost excluse din 2012 și până la data alegerilor, aceste cluburi beneficiază în continuare de drepturile membrilor afiliați: „În mod normal, după ce acel articol a intrat în vigoare trebuia propusă dezafilierea cluburilor de drept public. Ori acest lucru nu s-a întâmplat și, dată fiind situația, acestea au toate drepturile pe care le au și ceilalți membri afiliați, printre care și dreptul la vot. Rezultatul alegerilor, precum și orice altă hotărâre votată și de aceste cluburi, nu poate fi contestată”. 

Cluburi la care nu au votat reprezentanții legali

Un alt argument al celor care atacă acum alegerile este faptul că anumite cluburi nu au fost reprezentate de oamenii potriviți la alegeri. Rapid, Gloria Bistrița, Universitatea Craiova și UTA, patru cluburi aflate în insolvență, ar fi trebuit să-și exprime votul prin administratorul judiciar, dar pe 5 martie la „Casa Fotbalului” au fost Nicolae Manea, Adrian Mititelu sau Adrian Marțian. Conform legii insolvenței, toate deciziile care implică o societate aflată în această situație sunt luate de administratorul special. O altă problemă apare și în cazul celor de la CS Oșorhei, formație din Liga a III-a, acolo unde, conform surselor din Federație, ar fi votat viceprimarul localității bihorene. În Statutele și Regulamentele FRF este prevăzut că „membrii afiliați pot fi reprezentați la Adunarea Generală doar de către o persoană ce deține o funcție de conducere (de regulă președinte, secretar general sau funcții echivalente) în cadrul respectivei persoane juridice de cel puțin 6 luni și numele acesteia să fi fost comunicat în documentele transmise către FRF cum ar fi: cerere de afiliere, cerere de înscriere în competiții și aște asemenea”

Fără cele 29 de voturi nu ar fi fost cvorum

Potrivit acelorași regulamente ale Federației, pentru ca Adunarea Generală să fie considerată statutară este nevoie de prezența a 2/3 din totalul membrilor afiliați. Pe 5 martie, în sala „Nicolae Dobrin” cvorumul a fost îndeplinit prin prezența  a 173 de reprezentanți ai cluburilor din țară din totalul de 224 anunțat chiar înainte de alegeri. Un scurt exercițiu matematic arată că, în cazul în care cele 29 de voturi contestate ar fi lipsit, alegerile nu s-ar fi desfășurat din lipsa cvorumului. Pentru îndeplinirea criteriilor prevăzute în Statut – două treimi din totalul membrilor afiliați – la „Casa Fotbalului” ar fi trebuit să fie 149 de persoane cu drept de vot. Fără cei 29 de reprezentanți de club contestați acum, Adunarea Generală ar fi avut doar 144 de votanți, insuficient pentru a îndeplini cvorumul. 

„Președintele AJF Giurgiu nu a avut acordul membrilor din județ”

Federalii se îndreaptă acum împotriva lui Viorel Leșeanu, președintele AJF Giurgiu și omul care susține că alegerile din 5 martie nu au fost statutare. „Noi știm că el nu ar fi avut acordul membrilor din județul Giurgiu pentru a face această acțiune. În plus, la cheful din 4 martie, de la hotelul RIN, domnul Leșeanu era prezent. Pe 5 martie nu l-a văzut nimeni la alegeri, ca apoi să apară pentru meciul România – Argentina. Păi, tu, dacă ai fost mandatat de membrii din județ să votezi la Adunarea Generală, de nu au respectat această hotărâre?”, a spus Gheorghe Chivorchian la Sport.ro. Conform actualei conduceri de la „Casa Fotbalului”, în spatele acțiunii lui Viorel Leșeanu ar sta perechea Sandu-Kassai. „Nașul” și actualul președinte de AJF au fost colegi la Sportul Studențesc. Tot la Sport.ro, Gheorghe Chivorchian, secretarul general al Federației, a atras subtil atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă încă Mircea Sandu pentru noua conducere de la „Casa Fotbalului”: „Sunt interesante schimbările de atitudine ale lui Mircea Sandu. Dacă va mai urma încă una? Asta e problema lui Mircea Sandu, nu a noastră”. 

Așa cum am mai spus, este dreptul fiecărui membru afiliat să depună o contestație 
Răzvan Burleanu, președinte FRF

Articol scris de Costin NEGRARU