Progresul: 1944 – 2009?

Autori: Bradescu-Ramnic Alexandru, Sebastian Perju Publicat: 22 Feb. 2009, 01:11 Actualizat: 23 Feb. 2009, 14:59 Special

Începutul: bleu-albaștrii din Cotroceni s-au înființat la Rășinari, la 10 mai 1944 (ziua națională pe atunci), sub numele de BNR București.

Din cauza bombardamentelor americane, Banca Națională  mutase în satul de lângă Sibiu (localitatea natală a lui Octavian Goga și Emil Cioran) Serviciul de fabricație a biletelor bancare, cel care tipărea moneda. Traian Pătrașcu și Nicolae Pop sunt numele celor care au avut inițiativa, împreună cu alți 22 de oameni, majoritatea tipografi și mașiniști.


Jucători arestați de la antrenament

Reorganizarea seriilor campionatului de după război a făcut ca „bancarii“, pe atunci în Divizia B, să retrogradeze de pe locul 8! Și nu în „C“, pentru că aceasta nu mai exista, ci direct în campionatul districtual. Bleu-albaștrii au luat-o de la capăt și au ajuns să dea barajul de promovare în „B“. Din păcate pentru ei, era anul 1950, iar adversara lor se numea Steagul Roșu Orașul Stalin (actuala FC Brașov). Iar cu istoria e cam greu să te pui, mai ales când poartă acest nume. Așa cum i-a zis și un fundaș al brașovenilor golgheterului  Progresului de atunci: „Voi nu înțelegeți că dacă jucăm un an, tot n-aveți cum să ne bateți?“. Ca fapt divers, atacantul celor din Cotroceni, pe numele său Carol Papanace, avea o problemă: fratele său, Constantin, fusese unul dintre capii Mișcării Legionare, iar asta l-a costat. Destul de scump: 14 ani! A fost ridicat direct de la terenul de antrenament, în 1950.

Stadionul, furat de Victoria!

În 1986, stadionul din Cotroceni a găzduit-o pe Victoria București, iar echipa Securității s-a îndrăgostit de arenă. Atât de mult, încât s-a gândit s-o ia cu ea. Așa că, într-o noapte de septembrie, tribunele au fost demontate până la ultimul șurub și duse la terenul de rugby din Complexul Sportiv Dinamo, acolo unde se mai află și acum.  Arena a fost refăcută exact pe același loc de-abia în 1995.

Echipa artiștilor

Progresul a avut dintotdeauna un cerc foarte select de suporteri. Micuța echipă din centrul Bucureștiului se putea lăuda, în anii 60, cu o relație specială cu actorii de la Teatrul Național.

Directorul, marele actor de comedie Grigore Vasiliu Birlic, era un fan înfocat al celor din Parcul cu Platani și instituise o „reciprocitate“: actorii veneau la meciuri, iar fotbaliștii la piesele „Naționalului“. Printre actorii care s-au îndrăgostit cu această ocazie de Progresul se numără Ion Lucian sau Florin Piersic.

Suporterii

Povestește Valentin Căltuț (67 de ani): „În 1976 eram în Spitalul Panduri, fusesem operat pe uretră. La doi pași de mine, pe stadion, juca Progresul cu Steagul Roșu (n.r. – Brașov de data asta). Era barajul de promovare în «A». Am fugit pe stadion cu «cățelul». Nu știți ce-i ăla «cățel»? Un tub de drenaj cu o perfuzie colectoare la capăt. Stadionul era arhiplin, 18.000 de oameni. Am stat tot meciul susținut de doi prieteni“. E membru al Ligii Suporterilor Progresului și a fost în zeci de orașe după echipa lui. Ca un ultras de azi. El explică și cât de iubită era echipa „bancarilor“ pe vremuri: „Prin anii 50-60, la cuplaje, erau 2.000 de soldați în termen de la Armata și 2.000 de la Miliție. Restul, până la 80.000-100.000, erau 65% rapidiști și ceilalți progresiști. Între timp, însă, gândiți-vă, că a trebuit să jucăm nouă ani în deplasare (n.r. – între 1986 și 1995, când s-a reconstruit stadionul Cotroceni). Cum să îl faci pe un copil să țină cu echipa asta?“. Ultimul meci „cu casa închisă“ pentru bleu-albaștri a fost în 1996, în UEFA, cu FC Bruges.

O forță în anii 90

În 1994, echipa și-a schimbat numele în FC Național și a devenit o trupă de temut pentru toată Divizia A, ajungând să fie vicecampioana României de trei ori: în 1996 și 1997, cu Florin Halagian pe bancă și cu vedete ca Dună, Radu Niculescu, Liță sau Petre Marin, iar a doua oară cu Olăroiu antrenor, în 2002. Trupa lui „Oli“ a ratat titlul în ultima etapă, la Craiova, după un meci pierdut cu 2-1.

Singurul trofeu, Cupa în 1960

Numele echipei a ajuns la Progresul Finanțe Bănci București, trecând o perioadă prin „Spartac“. A promovat în 1955 în prima ligă, iar în 1960 a reușit să câștige singurul trofeu din istoria clubului: Cupa României (foto). Sezonul a fost aproape perfect: doar un gol primit, cu CCA, în sferturile de finală. În finală, un sec 2-0 cu Dinamo Obor. A mai ajuns de patru ori în finala Cupei României (în 1958, 1997, 2003, 2006). „Bancarii“ au fost prima formație românească participantă în Cupa Cupelor, în 1961.

 

Astăzi, în prag de desființare

Echipa „bancară“ a revenit la numele de Progresul în 2007, când a și retrogradat în Liga a II-a. Patronul, Marian Dodu, „lovit în plin de criză“, după cum spunea chiar el, a fost nevoit să-i revândă clubul fostului proprietar, Constantin Iacov. Acum, salariile oamenilor de la club sunt neplătite de luni bune, echipa a început pregătirea cu întârziere din cauza lipsei apei calde de la stadion, iar puținii fani rămași au organizat un protest la BNR (foto) pentru ca echipa să nu fie dată afară din baza sportivă.

 

Autori: Bradescu-Ramnic Alexandru, Sebastian Perju Publicat: 22 Feb. 2009, 01:11 Actualizat: 23 Feb. 2009, 14:59 Special
Pe aceeași temă