Primul interviu al premierului Grindeanu despre sport. Cui i se vor face noi baze de pregătire, cum va fi ținută în frâu corupția și ce spune despre Ordonanță de Urgență

Autor: Marius ANGHEL Publicat: 27 May. 2017, 09:41 Actualizat: 27 May. 2017, 10:19 Special

…În sala de la etajul 1 al Palatului Victoria e liniște. Ferestrele au vitralii interesante: în centru, Atlas sprijinind globul pământesc. În dreapta, constelațiile pe bolta cerească. În stânga, harta în cheie medievală a Pământului. Probabil că, astă-iarnă, și Atlas, și Cerul, și Pământul tremurau de vuietul mulțimii și al vuvuzelelor.

Dar acum e liniște. Colegii Romică și Dorel reglează ultimele cadre la camerele de filmat, Mihai se agită în spate, noi ne verificăm telefoanele, să fie date pe silențios.

„Vine!”, se-aude o voce și ne ridicăm. Premierul Sorin Grindeanu apare în pas vioi, însoțit de purtătoarea de cuvânt Alina Petrescu. Ne strângem mâinile și facem cunoștință. Pare mai în formă decât noi. Oare cum se menține? Probabil că nu mergând cu bicicleta. Îl întrebăm. „Înot și jogging”, spune. Nu ne putem abține să nu facem remarca legată de infrastructura Bucureștiului, și râde. Da, normal că nu mergând cu bicicleta! Nici n-ar avea unde.

Ne așezăm și continuăm puțin șueta. Ne povestește despre momentele în care a colaborat, în calitate de reprezentant al Timișoarei, cu Marian Iancu. Își amintește și de episodul de acum vreo trei ani, când a intervenit într-un scandal din rugby. Cinci jucători de bază ai echipei RCM Poli Timișoara s-au trezit, înaintea semifinalei campionatului, cu Farul Constanța, fără vize medicale care ar fi trebuit date de federație. „Nu s-a dorit”, a menționat, enigmatic, premierul.

Este primul interviu pe care-l acordă Sorin Grindeanu, de la instalarea în funcție, în ianuarie, unor jurnaliști de sport. De fapt, probabil că este primul interviu acordat de un premier al României unei publicații de sport. Avem 30 de minute la dispoziție, timpul presează și subiectele pe care vrem să le abordăm sunt multe și, unele, contondente. Guvernul tocmai a emis o Ordonanță de Urgență de modificare a Legii Sportului 69/2000 care poate deschide Cutia Pandorei. Autorităților locale li se va da voie să cheltuiască, fără restricții, până la 5% din bugetul localităților pentru activitățile sportive. Problema acestei OUG este că permite orice fel de cheltuieli. Asta însemnând inclusiv plata salariilor pentru personal (iar sportivii sunt incluși aici). Într-o țară în care corupția a scăpat demult de sub control, această prevedere va multiplica dramatic posibilitățile ca banii publici să fie risipiți sub umbrela cheltuielilor cu sportul. În plus, statul, prin intermediul echipelor care țin de primării, va intra într-o competiție inegală cu echipele private. Hagi și-a exprimat deja îngrijorarea. Și nu e singurul. Mai este și cazul Steaua. Guvernul ezită încă să ia taurul de coarne. La Ministerul Apărării întârzie ancheta care să găsească vinovații pentru pierderea ilegală a brandului, în 2004, stabilită de instanțe încă din 2014. Teme delicate ar fi, deci, destule. Rămâne de văzut ce va spune premierul și, mai ales, dacă vom avea timp să le discutăm.

Trecem rapid în revistă, în gând, temele. O remarcă scoate brusc la iveală, din costumul negru, bănățeanul din premier. Interlocutorul susține că Banatul continuă să fie un bazin de talente pentru sportul românesc. Prologul se rostogolește pe terenul Craiovei Maxima și se oprește brusc la Poli. Recaș, alias ACS Poli Timișoara. Și imprevizibilul ei antrenor.

Play!

ProSport: …Ionuț Popa vă face să zâmbiți?
Sorin Grindeanu, premierul Rom
âniei: E un personaj aparte. Sincer, chiar a făcut treabă. În momentul în care a preluat echipa, nu îi dădea foarte multă lume șanse că măcar e acolo Poli… Să scape. Dar, din păcate… Eu, din fotbalul românesc, am ținut cu Craiova…

A lui Mititelu sau asta, Craiolguța, cum îi spune lumea?
Cu Craiova aia veche! În momentul în care am început să înțeleg fotbalul și… așa am și rămas. La noi era Craiova Maxima, Real Madrid, Juventus, Liverpool… Că astea erau. Bayern Munchen… Și așa am rămas și acum.

Știți ce mi-a spus Balaci în ultimul interviu pe care l-am făcut cu el? Că echipa lui, Craiova Maxima, este singura echipă pe care o cunoaște în Liga 1 care a vândut meciuri și a și câștigat titlul în același an.
(râde) Nu, dar nici nu poți… Era o echipă incredibilă. Țin minte că am plâns… Când a fost? În 1983?

Da.
Când a jucat semifinala.

Da. În 1983. Și în 1984 a jucat Dinamo semifinalele Cupei Campionilor.
Dinamo, da. Și în 1983 semifinală cu Benfica, 0-0 acolo, și când au venit ei aici a dat gol Balaci în minutul 16 din lovitură liberă și după aceea Nene… Sau cum îl chema?

Da, a egalat.
A egalat. Am crezut că înnebunesc!

Dar câți ani aveați atunci?
Eram în clasa a treia. De asta țin, pentru că în Spania era Real Madrid. Și așa am rămas și acum.

„Țin cu Real Madrid, dar Juventus are prima șansă în finala Ligii Campionilor”. Ce națională susținea la Mondialul din 1986 și ce jucător francez i-a rămas la inimă

Ați rămas cu Real.
Da! Sunt genul înrăit. Nu știu ce o să fac acum, în finală (n.r. – finala Ligii Campionilor, Real – Juventus, programată pe 3 iunie, la Cardiff). Acum, în finală, sunt și cu Real, dar și cu Juve. Numai că, știindu-mă foarte mulți că sunt cu Realul, că este chestia asta cu Realul și cu Barca, parcă 55% voi fi cu Realul.

Vă duceți la Cardiff, la meci?
Nu. Nu cred. Este exact în weekend, în zilele alea libere, sigur îmi vine familia pe aici și dacă… Îi las și plec în alte părți… Dar eu zic că Juve are prima șansă. Asta e părerea mea. Așa o văd eu! I-am văzut cum joacă. Allegri e chiar OK, îi pune bine în teren. Chiar îmi place. Realului, astea două săptămâni de pauză s-ar putea să nu-i prindă foarte bine.


Finala Ligii Campionilor are loc sâmbătă, 3 iunie, de la 21:45, pe National Stadium of Wales din Cardiff, în direct pe ProTV și DolceSport (live blog pe www.prosport.ro)


 

Care e jucătorul de care ați rămas cel mai aproape?
De unde?

Din fotbal, în general.
De la noi… Evident că n-am prins perioada lui Dobrin, eram prea mic. Mi-a plăcut Balaci foarte mult și, după el, Hagi, evident! Iar dincolo, Zidane. Țin minte că parcă juca la Bordeaux înainte de a pleca la Juve.

Mai mare decât Maradona?
Nu am fost foarte mare fan Maradona. În 1986 țin minte că era Campionatul Mondial din Mexic și țineam cu Anglia. Atunci când a dat golul ăla… Cu mâna lui Dumnezeu (râde și se întinde ca pentru a prinde cu mâna o minge imaginară).

Primul a fost cu „mâna lui Dumnezeu” și a fost celălalt, în care a driblat șase jucători.
Și celălalt, care a fost incredibil. Dar și în finală am ținut cu Germania, nu cu Argentina. A fost 2-0, după aia au egalat, 2-2. A intrat Rudi Völler și a egalat. Apoi a marcat Argentina pe final.

Burruchaga și Valdano.
Burruchaga și Valdano, da. Dar, una peste alta, nu! Zidane mi-a plăcut. Din perioada de la Bordeaux, înainte de a-l lua Juventus. Și a eliminat Bordeaux, sper să nu mă înșel, chiar Juventus. Într-o Cupa UEFA…

Și după aceea l-au luat.
Și, după, l-au luat imediat.

Era perioada în care Franța ne-a bătut și pe noi, aici, cu 3-1. Pe Ghencea…
Da. De atunci mi-a plăcut. A fost un tip echilibrat, tehnic. Foarte bun.

Un fotbalist mare poate deveni un antrenor important?
El (n.r. – Zidane) e o dovadă. Eu nu am crezut, fiind fan Real. Sincer, nu am crezut. În momentul în care, anul trecut, am văzut că se merge la Real pe varianta asta, nu am crezut că va face treabă. Nu că nu credeam în el. Am crezut în el ca fotbalist, dar ca antrenor nu aveam niciun fel de date că… Și uite că, anul trecut, a luat Liga Campionilor, acum campionatul… Poate să ia acum a doua Ligă a Campionilor. Ceea ce… A știut pe parcursul campionatului să dozeze efortul, ceea ce nu a știut Barca. Din punctul meu de vedere, Barca o să traverseze perioade mai grele. Bine, asta îmi dorec ca fan al Realului, să ne înțelegem! Față de perioada în care a dominat fotbalul, acum are câteva minusuri mari de tot. Messi nu mai e ce-o fost, nu mai e Xavi, Iniesta e deja bătrân. Busquets, care era cheia la „închidere”, nu mai e ce-o fost, iar înlocuitorii lor… În afară de Suarez, care se potrivește foarte bine, mi se pare că Rakitic nu e acolo unde au vrut.

Vă imaginați Realul cu Messi și Barcelona cu Ronaldo?
Nu! Chiar nu, cred că sunt exact unde trebuie. Mi-aș mai dori să ia Liverpool în Anglia ceva. De mult nu a mai luat nimic. Țin cu ei din perioada Ian Rush, Kenny Dalglish.

FCSB versus CSA Steaua. „Nu mă uit la fotbalul din România, pentru că mă enervez și atunci, decât să mă enervez, mă duc și mă uit în Spania, la campionatul englez, mai nou la cel german”

Și în România?
Repet, am ținut cu Craiova mult…

Și acum?
Nu știu… Toate scandalurile astea, care nu doar la Craiova sunt… Cam peste tot sunt. La Steaua – dă-i cu FCSB, la Craiova – dă-i cu Mititelu… M-au făcut mai… Nu mă uit la fotbalul din România pentru că mă enervez și atunci, decât să mă enervez, mă duc și mă uit în Spania, la campionatul englez, mai nou – la cel german.

Problema asta cu FCSB – Steaua este cumva și în curtea dumneavoastră. Pentru că, prin mai multe hotărâri judecătorești definitive s-a stabilit că, în 2004, a fost încredințat ilegal de statul român, de reprezentanți ai statului, unui particular, fără să se plătească nimic. E vorba despre cel mai important brand pe care-l are România în materie de echipe de club.
Corect.

Deși au trecut din 2014 aproape trei ani, în continuare nimeni nu pare interesat să vadă cine a semnat acolo sau cine e responsabil pentru înstrăinarea unui brand care a fost evaluat la 57 de milioane de euro. Este o pagubă foarte mare pentru statul român și a generat în momentul de față niște dispute care au polarizat foarte tare suporterii care se numără… Unii spun că sunt jumătate dintre suporterii de fotbal din România.
Da, știu… Și urmăresc situația. E adevărat, Steaua e un brand extrem de important pentru sportul de la noi. Și acum, dacă mă întrebați, știu să zic echipa din 1986, care a câștigat Cupa Campionilor Europeni. La doi ani a jucat semifinale cu Benfica și după aceea (n.r. – în 1989) finala de Cupa Campionilor cu Milan. E un brand important, care are semnificații nu numai în România, dar și internaționale. Ar fi păcat să fie pierdut. Păcat că sunt aceste procese. Nu cunosc în detaliu stadiul lor și…

Sunt finalizate.
Ceea ce știu e că există această împărțire, această splitare, FCSB și Steaua. Am citit că urmează… se face o echipă pornind de jos. Ceea ce ar fi mare păcat ar fi să fie pierdut acest brand. Mai multe, legat de procese, de stadii… Nici n-aș vrea să comentez. Mi-ar părea rău să se piardă un brand important pentru sportul din România.


Foto: Adrian Pîclișan

„Lipsa unui cadru legal m-a făcut să mă aflu în poziția, când eram șef al Consiliului Județean, să nu pot să dau bani sportivilor”. Exemplul Timișoara și cum comentează strategia prin care s-a redresat sportul din Ungaria

Dumneavoastră v-ați ocupat, când ați fost la Timișoara, de finanțarea sportului. Cum vedeți problema asta a finanțării sportului cu bani de la stat?
Noi am dat săptămâna trecută o Ordonanță de Urgență prin care autoritățile locale și nu numai pot finanța sportul. Vă pot spune că știu problema de pe ambele baricade. Și din perspectiva noastră, de aici de la Guvern, dar și din prisma autorităților locale, că tot ceea ce a fost acel cadru legal a ridicat diverse semne de întrebare. Și s-a ajuns în situația pe care o cunosc de la Timișoara. Deși a existat și există posibilitatea financiară de a fi ajutat sportul, lipsa unui cadru legal, transparent, corect, care să nu lase loc de interpretări, a dus la situația în care am fost și eu, ca fost președinte de Consiliu Județean, prin care să rămân cu bani la buget și să nu pot să dau bani către mișcarea sportivă. Prin ceea ce am făcut noi joi, dăm posibilitatea, într-un mod cât se poate de transparent, până la 5% din bugetul autorității să se poată finanța sportul. Eu cred că este un pas important. Pentru că trebuie să începem de acolo, de jos, și de acolo se poate construi mult. Atunci când ne uităm la Jocurile Olimpice, la Mondiale, la Europene, sigur că ne dorim ca reprezentanții noștri să fie acolo, unde ne-au obișnuit în trecut, și dacă e să luăm experiența de anul trecut, de la Jocurile Olimpice (n.r. – patru medalii 1-1-2), cred eu că majoritatea dintre noi, cu câteva excepții, legate de medalii, am rămas cu un gust amar și față de numărul de medalii câștigate și poate și că am fost obișnuiți să fim în partea de sus a clasamentului. Dar să știți că nu e întâmplător că am fost acolo ca și rezultate. Și, dacă e să privim comparativ țara noastră cu țări cu o populație în mod cert mult mai mică decât România, fie că vorbim de Ungaria, de Croația sau țările nordice și vedem că acolo ele s-au menținut ca și număr de medalii și în top… Serbia, care de fiecare dată, la jocurile de echipe, la polo, baschet, volei, e în top… Nu e întâmplător!


România la Los Angeles 1984: 53 medalii (20-16-17)
Ungaria la Los Angeles 1984: nu a participat

România la Rio 2016: 4 (1-1-2)
Ungaria la Rio 2016: 15 (8-3-4)


Știți ce au făcut maghiarii? Ei au reușit să-și redreseze sportul canalizând o anumită parte a banilor spre doar 5 discipline. Înot, polo, caiac-canoe… Credeți că ar fi o soluție și pentru noi? Credeți că s-ar supăra unii campioni reprezentanți ai unor sporturi?
Nu sunt specialist, ca să spun că asta ar fi o cale de urmat. Dar e normal că avem tradiții pe anumite ramuri sportive: gimnastica, sigur, cu anumite sincope în ultima perioadă, e un exemplu. Poate ce a însemnat atletismul, dar într-un trecut un pic mai îndepărtat. Scrima… toate cele care țin de competițiile respective. Caiac-canoe, canotaj, iarăși avem tradiție. Poate fi o strategie, nu sunt specialist, să-mi dau cu părerea. Sunt alți oameni care pot gândi o strategie. Cert este că e nevoie de a construi acea bază. Sigur, nu vreau să ne întoarcem la Daciadă! Eu am prins perioade din acelea care… Dar acel lucru constituia, totuși, o bază de selecție, iar după aceea se ajungea în vârf la ceea ce însemna performanță. Din păcate, sportul pentru toți, finanțarea, chestiunile care țin de centrele de copii și juniori… și aici am alt exemplu. Cel legat de fotbalul din Timișoara, legat de copiii și juniorii care fac trecerea la echipa mare. Sunt foarte mulți care nici nu apucă să intre la echipa mare pentru că sunt luați de pe băncile școlii la cluburi din afară. Din Italia, Anglia, Germania. E clar că în momentul ăla ai o problemă! Clar! E că lucrurile nu funcționează și tu nu ești în stare să duci un tânăr care are calități până în vârful piramidei la tine în țară și în momentul acela nu poți să oprești pe nimeni, din contră, pentru că sunt salarii mai mari, sunt alte condiții. Din acest punct de vedere, un exemplu bun de construcție este ceea ce a făcut Hagi la Constanța. A luat de jos, a construit lucrurile de la bază. Și îl și felicit. Merită felicitările! A ajuns să câștige campionatul, e un exemplu extraordinar de bun, trecând și făcând eforturi incredibile. Sunt convins că a avut momente extrem de dificile. Și nu știu dacă nu cumva și acum le are.


Foto: Alexandru Dobre – Mediafax

Problema ridicată de Hagi și ce s-a dorit prin Ordonanța de Urgență prin care s-a modificat Legea Sportului 69/2000 la capitolul finanțare de către administrația publică locală. Se duc sau nu bani mai mulți către fotbal. Cum se mai poate bate o echipă cu fonduri private cu una finanțată cu bani publici?

Credeți că antrenorul Hagi îl va depăși ca notorietate și ca valoare pe jucătorul Hagi?
Hagi e un brand, fie că e antrenor, fie că a fost jucător, iată că e și patron de club. Dar, vă repet, e admirabil ceea ce a făcut acolo, cu foarte multe sacrificii, cu un succes pentru încă o dată îl felicit. Și meritat din plin.

Pe de altă parte, Hagi, ca investitor care ține pe banii lui Viitorul, după această ordonanță pe care ați dat-o, va trebui să intre în competiție cu cluburi finanțate de la buget de primării. El are un buget de 3,5 milioane. Cum se va putea bate, de exemplu, cu clubul Primăriei Bucureștiului, când 5% dintr-un milliard înseamnă 50 de milioane de euro pe an? Bun, nu se duc toți la fotbal, dar fotbalul mănâncă cel mai mult. 25 de milioane. Ce club privat din România se poate bate cu un astfel de mastodont după această ordonanță care permite primarilor să plătească inclusiv salariile, lucru care nu se putea face până acum?
Eu am vrut și noi am vrut să facem… Să venim cu un plus față de ceea ce s-a făcut până acum, din acest punct de vedere. Și nu am greșit chiar deloc. Și Hagi poate aduce lângă el – și sunt convins că vor veni, pentru că vorbim de campioana României – autorități locale care să-l sprijine! Nu-l oprește nimeni! Astfel încât bugetul să fie mult mai mare și să poată să ridice calitatea sportivilor. Nu oprește nimeni vreo autoritate locală să-l sprijine inclusive pe Hagi. Ca exemplu!

Vi se pare fair, din acest punct de vedere, competiția? Eu, club privat, să intru în competiție… Poate că primăria locală spune că „dacă acum am posibilitatea să finanțez propriul meu club, de ce să-ți mai dau ție, Gică Hagi? Te las pe tine să mori și eu îmi fac un club pe care-l finanțez și cheltuiesc banii cum vreau eu!”. Pentru că asta e o mare problemă în România. Dincolo de problema de finanțare, care este reală, dar nu chiar atât de gravă cum încearcă mulți să spună, este problema de competență și de bună-credință, pentru că, trebuie să fim cinstiți, totul arată că se fură îngrozitor de mulți bani și, drept dovadă, vedem oameni de fotbal prin pușcării.
Corupția nu-și are locul numai în sport, ci niciunde! Să ne înțelegem. Aici nu pot fi împărțite lucrurile. Dar, prin această ordonanță, noi am vrut să venim cu ceva în plus și ambiția să dăm posibilitatea autorităților locale să vină și ele cu sume de bani, să sprijine activitatea sportivă. Pentru că lipsa acestui cadru a dus la situațiile pe care le știm cu toții. Existând bani la autorități locale, județene, e păcat ca acei bani să nu poată să meargă către sport, respectând, sunt de acord cu dumneavoastră total, cadrul legal. Din păcate, iar aveți dreptate 100%, au fost foarte multe exemple în acești ani, în care foarte mulți reprezentanți, patroni de cluburi…

Și-au fraudat propriile cluburi, ce să mai vorbim…
Da. Eu cred că am fost cât se poate de clari, noi am vrut să venim cu ceva în plus față de ceea ce există acum. Și acei bani… Sunt bani publici, sunt banii comunității locale, iar cei care sunt puși să decidă în Consiliul Local sau Județean se gândesc la ceea ce vor cetățenii pe care-i reprezintă. Ă‚sta e mersul normal, am trăit aceste experiențe de acest tip. Eram consilier local, după aceea viceprimar la Timișoara și președinte de Consiliu Județean. La unele dintre ele m-am opus, pe altele le-am susținut cu tărie. Din cauză că nu vedeam oportunitate, nu legalitatea! Oportunitatea de a finanța anumite sporturi cu sume foarte mari, când noi, la Timișoara, nu aveam tradiție pe acel sport și mi se părea că nu e în regulă și că banii puteau fi folosiți în alte scopuri. Deci noi am venit cu ceva în plus, care să sprijine această mișcare sportivă.

Hagi a dat un interviu în care a fost întrebat acest lucru. A avut delicatețea să răspundă puțin pe ocolite, dar a spus ce avea de spus. Și anume că, din punctul lui de vedere, e foarte bine că s-a făcut acest pas, însă că el vedea mai util ca banii să se îndrepte spre infrastructură și spre sportul de masă și să lase sportul profesionist pentru cluburile private, finanțate 100% din privat, pentru că nu i se pare corect să fie finanțate, și din taxele lui, niște echipe care vor juca împotriva lui. Cazul Primăriei Bucureștiului e dus la extrem. Nici măcar FCSB, cu toți banii luați de la UEFA,  nu cred se poate bate cu o echipă finanțată de Primăria Bucureștiului de la buget.
Dar nu ia nimeni dreptul de proprietate a unui club privat.

Nu, dar se intră într-o competiție inegală.
Eu vă dau exemplul, iarăși, care a funcționat la noi și funcționează. Perioada în care era Marian Iancu proprietarul echipei din Timișoara (n.r. – la Poli Timișoara) – în acea perioadă, și Consiliul Local și cel Județean veneau cu 3 milioane de euro pe an să sprijine acest club. Proprietar a rămas Iancu sau firma… nu mai rețin… unde el era președinte. Lucrurile sunt văzute într-o manieră care nu acoperă ceea ce voiam noi să spunem. Și anume: tot ceea ce înseamnă mișcare sportivă, în acest moment, din punctul nostru de vedere, are nevoie și de resurse financiare pentru a crește calitatea. Există sau exista, până la această Ordonanță, o sursă extrem de importantă: cea care e dată de bugetele locale și județene, care datorită cadrului legal nu putea fi folosită, deși exista dorința autorităților locale de a finanța diverse ramuri sportive. Ei, toate lucrurile astea cred că le-am clarificat. Să știți că, în momentul în care vorbești din perspectiva unui ales local, tu trebuie să iei decizii. Ca primar sau președinte de consiliu județean, finanțez cu trei milioane de euro pe an fotbalul sau încep să fac o investiție și construiesc un bazin olimpic? Aici e vorba de oportunitatea pe care o dă decizia de primar sau de consilii locale. Ce consideră a fi oportun. Să se investească? Să dea Dumnezeu să fie resurse pentru toate lucrurile. Și pentru construcție de bazin olimpic, ce exemplu am dat, pentru a finanța și alte lucruri. E cert că cei din Consiliul Local, împreună cu primarul, sunt cei care vor decide pentru bugetul acelei localități ce va fi oportun. Și nu e un lucru nou, s-a mai întâmplat în România.


 

  • Potrivit MTS, actul normativ creează cadrul legal necesar administrației publice locale pentru acordarea sumelor de la bugetul local pentru:
  • finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înființate pe raza unității administrativ-teritoriale;
  • finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înființate pe raza unității administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deținătoare ale certificatului de identitate sportivă;
  • finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale de către asociațiile județene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la federațiile sportive naționale corespondente;
  • finanțarea programelor sportive desfășurate în raza unității administrativ-teritoriale de către federațiile sportive naționale, direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a municipiului București, ori inspectoratele școlare județene, respectiv a municipiului București;
  • finanțarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru înaltă performanță sportivă;
  • premierea, în condițiile legii, a performanțelor deosebite obținute la competițiile sportive interne și internaționale oficiale.

 

Ordonanța de urgență care poate genera tentanții în toate palierele: „Corupția e la fel de nocivă fie că vorbim de sport, sănătate sau unde doriți dumneavoastră. O să vă spun că eu și echipa mea avem toleranță zero față de acest fenomen. MTS-ul trebuie să aibă un rol extrem de important”. Cum va fi echilibrat raportul între sporturile de echipă și cele individuale după Ordonanță


 

CITEȘTE continuarea INTERVIULUI pe PROSPORT. Tot acolo îl poți vedea și în format VIDEO

Interviu realizat de Matei UDREA și Andru NENCIU
Foto: Adrian PÎCLIȘAN

Autor: Marius ANGHEL Publicat: 27 May. 2017, 09:41 Actualizat: 27 May. 2017, 10:19 Special
Pe aceeași temă