FOTO Falimentul fotbalului din București. 2013-2014, sezonul cu cele mai puține echipe în primele trei eșaloane

Autori: Marian Dima, Mihai Andries Publicat: 05 Mar. 2014, 10:11 Actualizat: 05 Mar. 2014, 12:47 Special

„Bună ziua dragi ascultători, în Regie, Sportul conduce cu 1-0 când mai sunt 20 de minute de joc…”. „Tur de orizont, minutul și scorul. Pentru început mergem în Cotroceni… 2-0 pentru Progresul au marcat…”. „Rocar. S-a înscris în Drumul Găzarului. O fază superbă începută de la mijlocul terenului și gazdele sunt în avantaj…”

Amintiri de la radio. În acest caz, echipele și tranzistorul au avut o soartă asemănătore, au dispărut. Pe rând: Rocar (sau Autobuzul cum a fost cunoscută echipa din Berceni), Progresul (sau FC Național cum s-a numit în perioada 1994 – 2007), Sportul Studențesc, toate s-au desființat în anii tranziției de după 1989. Odată cu ele, fotbalul bucureștean și-a pierdut o bună parte din identitate și tradiție. În Parcul cu Platani nu se mai joacă fotbal, se desfășoară campionatele naționale de oină, în Drumul Găzarului se pregătesc Comprest, echipă de Liga a IV-a și studenții de la ANEFS, iar în Regie rugina, buruienile și timpul distrug ce a mai rămas în picioare după ce Șiman a făcut lichidarea de stoc. Și, din păcate, drama fotbalului bucureștean începe cu aceste trei nume, dar continuă cu o statistică ce, anul acesta (sezonul 2013-2014), a atins o cotă alarmantă. Astfel, în primele trei ligi (cele clasate la capitolul fotbal profesionist), capitala României a rămas cu doar șase echipe, cel mai mic număr înregistrat vreodată în toată istoria fotbalului românesc. Steaua și Dinamo sunt în primul eșalon, Rapid în liga a doua, Juventus Colentina, Dinamo 2 și Metaloglobus în „Divizia C”. Și asta este tot pentru un oraș în care, înainte de Revoluție, la sfârșitul anilor 80, erau înregistrate peste 20 de formații în primele trei eșaloane.

Fotbalul a înflorit după cutremur

Progresul fotbalului bucureștean începe odată cu progresul socialismului. Un element important în creșterea numărului echipelor de fotbal în Capitală este legat și de cutremurul din 1977 (astăzi, 4 martie, se împlinesc 37 de ani de la această tragedie). Atunci, Ceaușescu a redesenat orașul, blocuri în care să locuiască muncitorii din fabrici și uzine. Pe lângă acestea au „înflorit” nenumărate asociații sportive, majoritatea având și secții de fotbal. Autobuzul, Automatica, Tehnometal, CFR BTA, Voința, Mecanică Fină, Electromagnetica, Faur, Metalul, ICSIM, TUG București (Girueta) și multe altele au fost echipe care s-au înființat înainte sau după cutremur, în comunism, formații care au jucat cu precădere în liga secundă sau în eșalonul terț. După Revoluție, fabricile au dispărut, la fel și echipele enumerate mai sus, aceasta fiind principala cauză a decăderii fotbalului bucureștean. Un caz  particular este al echipei Victoria București, formație care în anii 80 ajunsese să reprezinte România în cupele europene. În 1989, s-a luat decizia desființării Victoriei.

Ilfovul la putere

Tot după Revoluție, în timp ce fotbalul din capitală a intrat în colaps, în Ilfov au apărut foarte multe echipe și, baze sportive modernizate sau construite de la zero. În această zonă, explozia imobiliară a adus bani, iar unii oameni de afaceri din acest domeniu au investit în fotbal. La fel și primăriile. Cernica, Berceni, Clinceni, Chiajna, Voluntari sunt exemple în acest sens. În tot acest timp, multe baze din București au avut un singur dușman: rugina. Așa s-a întâmplat și cu terenul Girueta, din Drumul Găzarului, acolo unde în trecut au jucat Florea Dumitrache, Florea Ispir sau Cosmin Olăroiu. Acum, au mai rămas trei câini care fac legea dincolo de un gard de tablă pe care scrie cu vopsea îngălbenită: „Proprietate privată. No comment”. Dumitru Dragomir, în calitatea sa de șef al Ligii Profesioniste de Fotbal timp de 18 ani și fost vicepreședinte la FRF, explică situația. „Toți l-au înjurat pe Ceaușescu, dar și la fotbal, ca în toate domeniile, a făcut lucruri bune, dom”le. După Revoluție s-a ales praful. De ce a mers în Ilfov? Pentru că primarii au fost harnici”.

 

„Sateliții”, desființați  

Steaua, Rapid și Dinamo au avut mult timp echipe secunde, acolo unde erau rulați fotbaliștii tineri sau cei care nu prindeau lotul la prima echipă. Rapid 2 juca în Ferentari, pe strada Veseliei, la baza Electromagnetica, mult timp echipa lor fiind în liga a doua sau a treia. Giuleștenii au desființat echipa, iar, în Ferentari, fotbal mai joacă cine plătește. Un panou mare, pus strategic la intrarea în baza sportivă, ne anunță tarifele de închiriere: 400 de lei terenul mare, 150 cel de zgură, tenis, sintetic, tot. Și Steaua a renunțat la formația a doua, în acest moment Dinamo fiind singura dintre granzi care mai are „satelit”. În timp ce era redactat acest text, șefii din „Ștefan cel Mare” au mutat echipa la Cernica.

Exemplul fericit – Metaloglobus

Fabrica din Sectorul 2, Metaloglobus, are echipă în liga a treia și își modernizează baza din Pantelimon (foto, jos). Până când va fi omologat stadionul, formația își joacă meciurile de pe terenul propriu la Clinceni. În urmă cu câțiva ani, fabrica a fost cumpărată de un om de afaceri sirian, Imad Kassas. Povestește Marius Burcă, președintele formației: „Suntem exemplul fericit, iar asta i se datorează omului care a preluat fabrica. Când a venit el, echipa nu era nici măcar în liga a cincea. A investit în baza de pregătire, am promovat până în eșalonul al treilea. Fără să aibă vreun interes pentru că la acest nivel nu se câștigă din fotbal”.

În aceste condiții, Bucureștiul se înscrie cu succes în lista capitalelor fostului bloc sovietic al căror fotbal trece, rapid și tot mai sigur în moarte clinică.

Cum e în alte capitale din spațiul ex-sovietic:

Fotbalul în Belgrad
În sezonul 2013-2014, în primele trei ligi au fost înscrise 14 echipe
Liga I:  5 echipe, Liga a II-a: 1 echipă, Liga a III-a: 8 echipe
Fotbalul în Praga
În sezonul 2013-2014, în primele trei ligi, în Praga au fost înscrise 11 echipe.
Liga I: 4 echipe, Liga a II-a: 3 echipe, Liga a III-a: 4 echipe
Fotbalul în Budapesta
În sezonul 2012-2013, în primele trei ligi, în Budapesta au fost înscrise 19 echipe
Liga I: 4 echipe, Liga a II-a: 5 echipe, Liga a III-a: 11 echipe
Fotbalul în Sofia
Liga I: 4 echipe, Liga a III-a: 1 echipă

Numărul de echipe bucureștene după Revoluție:

SEZON       LIGA 1        LIGA 2        LIGA 3                 TOTAL

1988/89       5                 0                 12                         17
1989/90       4                 3                 11                         18    
1990/91       4                 3                 10                         17
1991/92       4                 3                 10                         17
1992/93       5                 2                  5                          12
1993/94       5                 2                 5                           12    
1994/95       5                 2                 6                           13
1995/96       5                 1                 7                           13
1996/97       5                 1                 5                           11
1997/98       5                 1                 5                           11
1998/99       4                 2                 5                           11
1999/00       5                 2                 5                           12
2000/01       5                 2                 6                           13
2001/02       5                 4                 6                           15
2002/03       5                 2                 5                           12
2003/04       4                 4                 3                           11
2004/05       5                 4                 3                           12              
2005/06       5                 4                 3                           12
2006/07       4                 1                 8                           13
2007/08       3                 4                 6                           13
2008/09       3                 3                 6                           12
2009/10       3                 3                 4                           10

RECORD / Cele mai multe echipe bucureștene din istorie

1977/78       3                4                  14                          21
1978/79:      3                4                  15                          22
1979/80       3                5                  12                          20

Articol scris de Cătălin MUREȘANU, Corina MLĂ‚DINOIU și Marian DIMA
Statistică: Răzvan TOMA

Autori: Marian Dima, Mihai Andries Publicat: 05 Mar. 2014, 10:11 Actualizat: 05 Mar. 2014, 12:47 Special
Pe aceeași temă