După „tsunami”, multă lume bate câmpii!

Nimeni nu mai citește în România. Nimeni nu mai ține seama de
reguli și, cu siguranță, aproape toată lumea încearcă să le calce
în picioare. În general, Statul Român se află în disoluție. La fel
și activitatea fotbalistică. Aceasta din urmă este organizată și se
desfășoară pe bază de statute și regulamente. Toate acestea sunt
publicate pe site-ul Federației Române de Fotbal. Când cineva
încearcă să le aplice, în spiritul și în litera lor, este acuzat de
rele intenții. În schimb, nimeni nu îi acuză pe cei care încearcă,
prin artificii de tot felul, să se substragă obligațiilor pe care,
cel puțin declarativ, și le asumă.

În 2006, Sportul Studențesc a primit licență atât din partea
comisiei de fond, cât și din partea comisiei de apel. Cu toate
riscurile implicate, cu toate că echipa din Regie încheiase
campionatul pe locul 4, Departamentul de Licențiere a inițiat o
procedură neregulamentară, în condițiile în care nu existau date
noi la dosar, de retragere a licenței. Astfel, Sportul Studențesc a
fost retrogradată în eșalonul secund, cu două săptămâni înainte de
startul noului sezon. Tentativa clubului din Regie de a apela la
TAS a fost respinsă din start ca inadmisibilă.

Ceea ce s-a întâmplat acum cinci ani trebuia să constituie un
semnal de alarmă pentru toți conducătorii de cluburi din România.
Dar și pentru cele două comisii ale sistemului național de
licențiere.

Anul trecut, Universitatea Craiova a primit licență fără să
îndeplinească criteriul juridic, dar și pe cel financiar. În
consecință, FRF a fost amendată de UEFA cu 400.000 de franci
elvețieni, sancțiune suspendată temporar, cu condiția respectării
pe viitor a manualului de licențiere.

Președintele FC Timișoara, Gheorghe Chivorchian, a făcut zilele
trecute o remarcă ce a trecut prea ușor neobservată. Din momentul
în care UEFA a implementat sistemul de licențiere, România a fost
printre puținele țări care au adoptat cele mai drastice
condiții.

Ceea ce nu înțeleg conducătorii cluburilor din România:
„recomandările” primite din partea UEFA sunt mai puternice decât
orice lege internă. La fel cum Uniunea Europenă recomandă Statului
Român, la fel și UEFA recomandă FRF. Ai două variante: ori te
conformezi, ori îți iei jucăriile și pleci.

Ceea ce s-a petrecut astăzi, am anticipat, încă de la începutul
anului, în cele două postări de pe blog:
Tsunami peste Româna I și
Tsunami peste România II. Dar nu numai…

Cinci cluburi din Liga 1 nu au primit licență pentru sezonul
următor. Sincer, din analiza făcută, mă așteptam la opt. Ca de
obicei, apar tot felul de variante cu privire la ce se va întâmpla
în viitor, speculații fără vreo bază regulamentară. Pentru a fi
limpede pentru toată lumea și pentru a evita confuziile, voite sau
nu, sistemul
competițional pentru următorul sezon de Liga 1 nu se va
modifica. Nici măcar Adunarea Generală nu
mai poate interveni pe formatul cu 18 echipe. De asemenea,
Comitetul Executiv nu poate invita o echipă fără licență să
participe în competiția Ligii 1. Doar o echipă din Liga 2, cu
licență, poate ocupa locul rămas vacant.

Toate probleme fotbalului românesc pornesc de la un managment
defectuos și de la subfinanțare, pentru că până la urmă totul se
rezumă la bani. Conducătorii cluburilor noastre vor să cheltuie cât
mai mult fără să producă nimic. O ecuație absurdă. Când nu au
soluții, încearcă să se sustragă prin diferite mijloace de la
îndeplinirea obligațiilor, indiferent de natura lor. Lipsa de
responsabilitate cauzată de dorința nestăvilită pentru o glorie
efemeră, produce efectele la care suntem martori.

Fotbalul a depășit de mult limitele dreptunghiului verde. Un
club trebuie să dovedească echilibru și îndeplinească criteriile de
licențiere pe toate cele cinci paliere: sportiv, juridic,
infrastructură, financiar și administrativ.

Încercăm acum să găsim vinovați pentru ceea ce se întâmplă. Mai
ușor ar fi să găsim nevinovați. La început de sezon, fiecare club
știe, cel puțin estimativ, pe ce buget se bazează, astfel că se
ridică întrebare: de ce an de an, fără excepție, se contabilizează
datorii uriașe? Apoi se găsesc „soluții” propuse de avocați și
contabili. Oameni cu studii făcute la timp, masteranzi în sport la
50 de ani sau foști angajați ai FRF, dați afară pentru că au târât
instituția în scandaluri și procese.

Viorel Duru nu îmi e deloc simpatic, dar de 10 ani are ca biblie
manualul de licențiere UEFA. Sarcina lui e să ghideze cluburile
prin tot hățișul birocratic. Cine a avut bunăvoință, a ascultat și
a făcut ce l-a sfătuit Duru, a luat licența, fără excepție. Cine
s-a pus de-a curmezișul sau a încercat să se fofileze acaparează
acum ecranele televizoarelor și le inundă cu lacrimi de
crocodil.

Din punctul meu de vedere, după ce am studiat, din nou, toate
reglementările în vigoare (nu e exclus să apară altele noi), pe
locul vacant din Liga 1 nu poate fi invitată decât ocupanta locului
3 din Seria 2, dacă va primi licență.

Cele cinci cluburi care nu au primit licență pentru Liga 1 se
vor putea înscrie fără probleme în Liga 2, deoarece după
parcurgerea procesului de licențiere la acest nivel, vor avea
prioritate la locurile rămase vacante (și nu vor fi puține).

Un caz special îl reprezintă Universitatea Craiova, care, dacă
nu va reuși să stingă litigiul cu Victor Pițurcă, riscă
neprogramarea în campionat, excluderea din competiție și
retrogradarea în eșalonul inferior, încă din primele etape ale
sezonului următor.

Echipele care au operat modificări asupra formei juridice își
pierd continuitatea de trei ani a calității de membru afiliat al
FRF și nu vor putea promova.

Din sezonul 2012-2013, procesul de licențiere va fi obligatoriu
pentru primele două ligi, astfel că, în sedința Comitetului
Executiv din 2 iunie, se va lua în considerare și acest aspect la
aprobarea sistemului competițional al Ligii a 2-a pentru următorii
trei ani, cu un număr mult mai mic de echipe.

Româniii au câteva vorbe de duh, dintre care două se potrivesc
de minune, împreună, acestui moment al fotbalului românesc: „Mortul
de la groapă nu se mai întoarce” și „Viața merge mai departe”

articol scris de Florin
ALBOIU