„Îmi doresc să ajung la echipa mare a lui Dinamo și să bat Steaua”

Plecat din Câmpulung Muscel, Ionuț
Burnea a făcut de curând pasul spre fotbalul mare. Deocamdată la
Liga secundă, la Dinamo II București, însă dorința sa este cu mult
mai mare, mai ales că a găsit deja oameni care-i dau încredere! Are
o poveste interesantă când vine vorba să spună cum a ajunsă să
joace fotbal; are părinții îi tribună la fiecare meci și a avut
șansa de a juca alături de fotbalistul de la Dinamo pe care-l
apreciază cel mai mult!

Ionuț, cum ai ajuns să
faci fotbal?
E o poveste amuzantă, zic eu și asta pentru că am început de mic să
bat mingea în curtea școlii, prin fața blocului, fără să mă gândesc
vreodată că aș face din asta o carieră! M-a văzut Dan Cârțu și el
m-a îndrumat spre fotbal. A văzut că am ceva calități și m-a trimis
la domnul profesor Miuțu să dau probe. Le-am luat și de aici
practic a început totul. Îmi amintesc de faptul că în prima fază
mama nici nu vroia să audă de așa ceva, spunea că trebuie să pun
mâna pe carte. Odată, pentru că am luat vreo două note mici, mama
nu m-a mai lăsat la fotbal, iar domnul Miuțu a venit de m-a luat de
acasă! A bătul la ușă iar eu m-am ascuns în balcon, dar tot m-a
văzut a insistat și m-a luat. A văzut că am ceva potențial și a tot
insistat pentru mine, iar acum nu pot decât să-i mulțumesc pe
aceasta cale atât dumnealui cât și antrenorilor de la Sporting care
m-au ajutat foarte mult, domnii profesori Dima, Stancu, Drăgușin si
Diaconescu.

Debutul propriuzis,
când s-a întâmplat?
Într-un meci la juniori, cu FC Argeș. Nea Miuțu era antrenor, m-a
folosit atacant și am dat atunci 3 goluri! A urmat apoi pasul spre
Școala de Fotbal „Sporting” unde am stat 3 ani, timp în care am
prins chiar și lotul pentru Liga a III-a la CS Muscelul Câmpulung,
iar domnul professor Stancu m-a folosit în meciul de la FC
Caracal.

A jucat contra
formațiilor Lazio și Fiorentina

Cum ai ajuns la Dinamo
II?
A contat foarte mult titlul național câștigat cu Sporting la
juniori. În vară am fost anunțat să mă duc la București să dau
probe de joc, însă ei mă știau de mai mult timp! Am stat o
săptămână la Dinamo II și apoi am fost oprit în cantonament, făcând
parte chiar din lotul de juniori ai lui Dinamo deplasat în Intalia
la un turneu puternic. Am jucat atunci contra formațiilor similare
ale lui Lazio și Fiorentina și consider că a fost prima experiență
frumoasă în acest sport.

Și ajungem la debutul
în echipa de seniori a lui Dinamo II, in Liga a II-a. Nu s-a
întâmplat de foarte mult timp, așa că iți amintești, cu siguranță,
fiecare detaliu. Ai avut emotii?
Da, am debutat într-un joc cu Farul Constanța, dar nu am avut
emoții deloc pentru că am fost foarte concentrat! De la vestiare
până la ieșirea din tunel am spus „Tatăl nostru” și cred că am avut
și un mic ajutor divin!

Antrenorii de la Dinamo
au mare încredere în tine atâta timp cât în ultimele partide te-au
folosit tot timpul titular.
Da, mi-au dat încredere atât domnul profesor Ion Moldovan cât și
domnul Ionel Ganea

Care crezi că a fost
cel mai bun joc al tău de pâna acum la Dinamo?
Cu Farul Constanta, chiar la debut!

Iar cel mai
slab?
Uf, cu sigurnață cel cu Viitorul Constanța!

Andone l-a felicitat
după jocul cu Brăila

Care a fost cel mai
valoros jucător pe care l-ai avut adversar
direct?
Vasilică Cristocea ne-a cam rupt frânele, cum se spune. S-a văzut
experiența să, că a jucat mulți ani în primul eșalon
fotbalistic.

Care este cel mai bun
prieten al tău de la Dinamo II?
Dorin Mărmăneanu, colegul meu de cameră și care chiar cochetează cu
echipa mare, acolo unde sper și eu să ajung cât de curând

Ai vreun semnal că poți face pasul
la echipa mare, să prinzi cantonamentul de iarnă, sau acesta este
obiectivul tău următor?
Nu știu dacă o să mă ia în cantonament cu echipa mare, dar sunt în
vederea domnului Andone. După meciul cu FC Brăila, când am ieșit
accidentat, m-a chemat la dânsul și m-a întrebat cum mă simt, ce am
la picior și mi-a urat să mă fac bine repede. Mai mult decât atât,
m-a și felicitat pentru joc.

Contează faptul că
stiți că e Andone în tribună aproape la fiecare meci de
acasă?
Da, contează foarte mult pentru fiecare dintre noi.

„Pe tata l-am dat pe
brază: ține și el cu Dinamo!”

Am uitat să te întreb,
este o conjuctură că ai ajus și vrei să joci la echipa mare a lui
Dinamo sau ții cu Steaua?
Îmi doresc foarte mult să ajung să joc la echipa mare și să bat
Steaua! Acum suntem o familie de dinamoviști completă. Eu eram cu
Dinamo de mic, mama la fel, iar tata ținea cu Universitatea
Craiova, dar l-am dat pe brazdă și pe el!

Părinții te-au văzut la
vreun meci?
Wow! Sunt fani înfocați acum! Vin peste tot, chiar dacă Dinamo
joacă la București sau în deplasare. Nu au pierdut niciun meci de
când sunt acolo. Mă susțin, am tot sprijinul lor și asta e foarte
bine.

Meciurile lui Dinamo
din Liga I le vezi?
Sigur, când joacă acasă și sunt în București normal că nu pierd
niciun meci.

Care jucător îti place
cel mai mult de acolo?
De N’Doye și chiar am avut ocazia să joc alături de el la Dinamo
II, în meciul cu Juventus București. Îmi mai place foarte mult și-l
urmăresc atent pe Dragos Grigore.

În afara fotbalului, ce
alte pasiuni ai?
Mă uit la filme, joc rummy… table…

Articol scris de Bogdan
BURHAN (Câmpulung)