Maghici: „În niciun moment nu m-am îndoit de promovare”

Sosit în iarnă la Pâncota, a fost poate cel mai constant fotbalist al Șoimilor în istoricul sezon 2013-2014, cel al promovării în liga secundă. Cassian Maghici s-a întors acasă după 12 ani, interval de timp în care a jucat pentru Apulum Alba Iulia, FC Brașov, FCM Târgu Mureș, Victoria Brănești, Voința Sibiu sau FC Botoșani.

– Te-ai întors acasă după mai bine de zece ani. Povestește-ne mai întâi despre prima parte a campionatului trecut, cea de la FC Botoșani, echipă care promova, în premieră, pe prima scenă.
– Am trăit o promovare istorică și frumoasă cu Botoșani, m-am simțit bine acolo. Am continuat cu ei după promovare, dar nejucând foarte mult, doar 8 meciuri, în iarnă am luat decizia, de comun acord, să reziliem contractul. Am rămas prieteni, chiar am vorbit recent cu domnul Corneș Șfaițer (n.r. președintele trupei moldave), l-am felicitat pentru parcursul bun de campionat.

– Campionat încheiat peste așteptări, pe locul 8.
– Mă bucur că fosta mea echipă și-a îndeplinit obiectivul, s-a salvat și a ocupat un loc foarte bun la final. Am rămas cu amintiri frumoase de acolo, cu prieteni buni. Au fost mai multe cauze care ne-au făcut să ne despărțim. Prietenii și oamenii care îmi sunt mai apropiați poate știu despre ce vorbesc… Am venit acasă.

– Poate a fost surprinzătoare alegerea ta, Șoimii Pâncota, în Liga a III-a.
– În urmă cu trei ani, vorbeam cu domnul președinte Pavel Piroș și i-am promis că dacă vin acasă să joc, prima dată o voi face pentru echipa la care va fi dânsul. În 5 minute am căzut de acord să mergem pe același drum. Cred că am făcut o alegere bună, știam că domnul Piroș are caracter și că se ține de cuvânt, am văzut dorința lui de a face lucruri frumoase. A fost o provocare și am simțit foarte mult că noi vom promova, cu toate că nimeni nu ne dădea nicio șansă, eventual a treia. Dar niciun moment nu m-am îndoit de noi. Am început prost returul, dar eram liniștit, știam ce vreau.

– Care a fost momentul în care ați simțit că veți fi campionii seriei?
– După victoria de la Național Sebiș din play-off. Am crezut tot grupul că terminăm primii, a fost un moment important. Venisem după o victorie foarte importantă, acasă cu Cugirul.

– În multe momente, poate și datorită faptului că au existat trei echipe arădene în play-off, liga a treia a provocat foarte mult interes în Arad. Cum ți s-a părut?
– Mie mi-a plăcut foarte mult. A fost și sistemul cu play-off în premieră, a apărut emulație, am fost 6 echipe acolo, dintre care 3 din Arad. Apropo de asta, în niciun moment nu m-am gândit la coaliții. Coaliții sunt la partide, noi am jucat singuri, 11 jucători, rezerve, antrenori, suporteri și conducători și am luat primul loc la o diferență destul de mare. A fost frumos, chiar mi-a plăcut, e frumos să joci fotbal când știi că ai miză.

– Ai purtat un tricou special…
– Acel tricou e în memoria copilului meu care a decedat după două zile de la naștere. Îl port mereu, să-mi aduc aminte de el. Va fi veșnic în sufletul meu și n-o să-l uit niciodată, oricâți copii voi avea de acum încolo. Promovarea o dedic memoriei lui și a memoriei bunicului meu, care a decedat chiar în dimineața meciului cu Ineului. Sunt cele mai importante ființe din viața mea, pe lângă familie, bineînțeles.

– Ce urmează acum?
– Mă simt ca la 18 ani, sunt acasă. Contractul meu se încheie peste câteva zile, am avut niște discuții la sfârșit de campionat, așteptăm să ne vedem dacă ne punem de comun acord. Trebuia să discutăm săptămâna trecută, dar am avut niște probleme și eram plecat din țară. Cred că voi continua la Pâncota, deși fotbalul e imprevizibil.

– Ce părere ai de noul proiect dedicat UTA-ei?
– Până acum se vede că e un proiect serios. Mai departe, depinde de ei. E un lucru bun că orașul nu a murit, când ne gândim că au dispărut atâtea echipe din Arad – CPL, Tricoul Roșu, Vagonul, Telecom și toate celelalte. Dacă suporterii și lumea din Arad merg lângă echipă, înseamnă că e echipa Aradului. Proiectul e făcut cu oameni și jucători din Arad, e un lucru foarte bun și bine gândit. Până acum au îndeplinit obiectivele, mai au și ei mult, am înțeles că vor cât mai sus. Când vrei așa, e OK. Când te mulțumești cu puțin, nu e bine deloc.

Sursa: Sport Arad