După cum se știe, conducerea „Bătrânei Doamne” are pe masă o ofertă de 528 de mii de euro de la clubul Atletico pentru întreg pachetul de acțiuni. Adrian Marțian, cel care susține că e acționarul majoritar al UTA-ei, a refuzat deja să vândă clubul, însă cheia pare a fi la Giovanni Catanzariti, cel care la Registrul Comerțului încă figurează (împreună cu interpusul său – Giuseppe Guzardi) drept patronul echipei.
Marius Țucudean, proprietarul clubului Atletico, a ținut să sublinieze acest aspect și – oarecum – a prelungit termenul de preluare a grupării „textiliste” cu câteva zile. Fostul mijlocaș al „alb-roșiilor” din anii ’80-’90 a vorbit și deschis și despre ofertele făcute în trecut pentru preluarea UTA-ei, dar și despre planurile sale în cazul în care gruparea emblemă a Aradului va ajunge să fie manageriată de Atletico….
– Domnule Țucudean, de cinci zile pe adresa clubului UTA a venit o ofertă de cumpărare destul de generoasă din partea lui Atletico. Acum trei săptămâni, spuneați că nu doriți să vă implicați la UTA sub nicio formă…
– Așa și este, Atletico își dorește să cumpere UTA, nu eu personal. Iar Atletico, ca un ONG, o asociație non-profit, nu poate fi bănuită de nu știu ce interese financiare. La Atletico nu se fac averi, se primesc doar salarii decente. În rest, totul se face din dragoste și pasiune pentru fotbal. Dacă Atletico ar prelua UTA, ar face-o pentru binele fotbalului arădean, nu pentru altceva.
– De ce nu ați făcut o ofertă de preluare a clubului când acesta era mai frecventabil și nu era în schemă Adrian Marțian, spre exemplu?
– Nici acum domnul Marțian nu ar trebui să aibă vreo putere la UTA, dar asta e o altă discuție. Ca să vă răspund, de 3 ani încoace vreau să cumpăr clubul, însă asta nu înseamnă că aș da oricât pe el, asumându-mi – totodată – orice risc. Am avut mereu martori când i-am propus personal lui Giovanni să-mi cedeze clubul, fără să concretizăm nimic. Am mai făcut oferte și prin intermediari și tot nu au fost luate în seamă.
– De unele dintre ele am auzit și noi din diferite surse…
– Cred că cea mai bună a fost făcută în iarnă, când ne angajasem să preluăm toate datoriile clubului și-i mai dădeam lui Giovanni 60 de mii de euro. El mi-a cerut, însă, 1 milion de euro pentru 49% din acțiuni…Am martori și la această discuție.
– De ce nu ați ieșit public cu aceste oferte sau măcar să le faceți în scris, ca pe cele două trimise în această vară?
– Eu respect proprietarul, indiferent că vorbesc de afaceri sau fotbal. Chiar dacă nu am fost întotdeauna de acord cu ideile sale de a manageria un club de fotbal, îl respect și pe Giovanni și niciodată nu m-am certat cu el. Partea cu ofertele scrise mi-o asum ca o greșeală. Poate persistam în această greșeală, dacă Alexandru Meszar nu a insistat să trimitem o ofertă scrisă de această dată.
– E adevărat că aceasta expiră marți la ora 0,00?
– Oferta este făcută de miercuri seara, Giovanni Catanzariti a avut timp să se gândească la ea.
– Văd că nu-l includeți nici acum în ecuație pe Adrian Marțian.
– Nu am cum să-l includ dacă dânsul nu figurează ca acționar la Registrul Comerțului. Știm și noi legea, ne-am sfătuit cu mai mulți avocați și știm că totul depinde de domnii Guzardi și Catanzariti. Mai departe, problemele existente între ei și domnul Marțian nu ne privesc. Au avut și încă mai au timp să și le clarifice. Din punct de vedere legal, oferta poate fi acceptată fără probleme până marți.
– Nicio zi în plus?
– Să fiu mai clar. Dacă răspunsul pozitiv vine până marți, dar actele nu pot fi întocmite într-un timp atât de scurt, putem prelungi termenul până, hai să zicem, sâmbătă. Dar, atunci avem pretenția ca toate actele să fie semnate, iar clubul să aibă efectiv un nou proprietar.
– Dacă UTA continuă cu aceeași conducere, dar se va trezi prin etapa a 3-a sau a 4-a că nu-și va mai putea continua activitatea din pricina datoriilor neachitate la timp, o să refaceți oferta?
– Nici vorbă. Oferta este valabilă doar acum, cu cinci săptămâni până la prima etapă, apoi nu ne mai interesează. Cei care-și asumă managementul astăzi, va trebui să și-l asume măcar o jumătate de sezon, dacă nu mai mult.
– Să înțelegem că rămâneți să vă ocupați de proiectul UTA – Bătrâna Doamnă din Liga a IV-a…
– Da, vom încerca să ridicăm o echipă a Aradului din județ, pe principii sănătoase. Suntem conștienți că până la revenirea cu această echipă în liga secundă cheltuielile vor fi mai mari decât dacă am fi continuat acum cu UTA, dar nu avem de ales. Însă, chiar dacă ne vom ocupa de UTA în Liga a 2-a, va exista și o UTA II în Liga a IV-a.
– V-ați gândit ce aveți de făcut după ce preluați clubul în Liga 2-a? Din câte știm noi, nu aveți încă un lot potrivit pentru acest eșalon.
– Se vor găsi soluții, stați liniștiți. După cum am spus, din moment ce UTA va redeveni a Aradului, sunt sigur că vom găsi înțelegere la toate echipele din județ și fotbaliștii din zonă. O să încercăm să formăm un lot cu care să facem față în campionat.
– Sunteți conștient că există și riscul retrogradării având în vedere că majoritatea divizionarelor secunde sunt avansate cu pregătirea și și-au format deja un lot solid?
– Ne asumăm și acest risc, atâta timp cât vom curăța în sfârșit clubul de datorii. Chiar dacă va ajunge în Liga a 3-a, lucru pe care nu ni-l dorim și vom face tot posibilul să-l evităm, UTA va fi pe zero la capitolul datorii. Și, poate așa, clubul va fi mult mai atractiv pentru finanțatori mai potenți.
– Nu aveți și alte ambiții în momentul în care ați deveni proprietarul echipei fanion a orașului?
– Trebuie să recunosc că ar fi o mare onoare pentru familia mea să activăm la un astfel de brand, dar și pentru mine. Întotdeauna le-am spus apropiaților că noi voi deveni patronul echipei la care am evoluat mai repede de vârsta de 45 de ani. Acum am aproape 46…Bineînțeles că mi-ar plăcea ca UTA să ajungă din nou în Liga 1, să rămână acolo și să se bazeze pe cât mai mulți jucători din Arad. Însă, totul trebuie făcut cu cap, parcurgând pași mărunți, dar siguri, fără a promite marea cu sarea.
Sursa: Sport Arad