Situația juridică și financiară de la UTA: „Clubul nu mai poate trăi din povești, din borsete purtate de la Cluj la Arad și înapoi!”

Autor: Marius ANGHEL Publicat: 08 Dec. 2013, 13:18 Actualizat: 09 Dec. 2013, 13:01 Seria 2
Situația juridică și financiară de la UTA:  „Clubul nu mai poate trăi din povești, din borsete purtate de la Cluj la Arad și înapoi!”

Echipa emblemă a Aradului trăiește vremuri tulburi, cu sabia falimentului deasupra capului. Deși de la începutul lunii septembrie UTA a intrat în insolvență, ceea ce presupune că datoriile din urmă au fost pe moment înghețate, neafectând în niciun fel activitatea curentă a clubului, în lipsa unei persoane sau a unui grup de finanțatori care să-și asume un plan de reorganizare viabil, Campioana Provinciei, sau mai bine spus SA-ul sub care este organizată aceasta în momentul de față, se îndreaptă cu pași înceți, dar siguri, spre prăpastie.

Cel mai în măsură să vorbească despre ceea ce se întâmplă astăzi din punct de vedere juridic, dar și economic în Calea Aurel Vlaicu, dar și despre riscurile lunilor ce urmează este Iulian Zaharia, reprezentantul firmei bucureștene Dinu, Urse și Asociații, adiministratorul judiciar al FC UTA SA.

–          Înainte de toate, v-am ruga să ne spuneți în ce stadiu se află procedura de insolvență în care a intrat UTA de trei luni de zile?
–          Suntem la faza contestațiilor depuse de reprezentantul Finanțelor, Dorin Stana și Adrian Marțian la Tribunal în ceea ce privește cuantumul creațelor din tabelul preliminar prezentat la Adunarea Generală a Creditorilor de pe 20 noiembrie. Termenul de judecată a celor trei contestații este 12 decembrie, teoretic nu există motive să existe o amânare. De la momentul stabilirii tabelului definitiv al creditorilor, planul de reorganizare trebuie propus în termen de 30 de zile.

–          Dacă pe 12 nu se stabilește tabelul final al creditorilor, care va fi următorul termen?
–          Probabil în ianuarie 2014.

–          Ar fi o problemă mare pentru bunul mers al lucrurilor?
–          Din punct de vedere juridic nu. Dar, din punct de vedere al faptului că UTA nu are finanțare în acest moment, da.

–          Legal, cine trebuie să întocmească planul de reorganizare?
–          El poate veni de la administratorul judiciar, cel special și orice creditor care singur sau împreună cu altul are mai mult de 20% din totalul creanțelor.  Astăzi nu există decât trei creditori cu mai mult de 20% și anume: Giovanni Catanzariti, Adrian Marțian și Finanțele.

–          O altă persoană din exterior, să zicem cineva potent din punct de vedere financiar care nu e prins deloc în tabelul creditorilor UTA-ei SA, nu-și poate asuma un plan de reorganizare?
–          Trebuie să se știe că în acest moment nu există niciun plan de reorganizare și el se poate face doar după ce ai tabelul definitiv al creditorilor. Un investitor potent, altul decât cei trei creditori ce au peste 20% din creațe, poate să facă o ofertă de finanțare și pe baza acestei oferte se face planul de reorganizare. Aici rămâne de văzut cum se va întâmpla. Ori finanțatorul se aliază cu unul dintre cei trei creditori cu peste 20% din creanțe, ori apelează la administratorul special pentru a face împreună cu el un plan de reorganizare. Mai există și o a treia variantă, să-i facă o ofertă de finanțare administratorului judiciar, solicitând să se facă un plan pe baza ofertei. Dar, în orice situație, cei care vin să facă o ofertă de finanțare trebuie să-și dovedească solvabilitatea. Adică să facă dovada clară că dețin banii prevăzuți în plan și chiar să depună acești bani în contul de insolvență. În plus, posibilii finanțatori trebuie să probeze faptul că dețin sumele necesare susținerii activității curente a clubului.

–          Se știe că Adrian Marțian insistă să devină patron și să-și asume planul de reorganizare al UTA SA. Îi puteți spune de ce sumă ar avea nevoie ca să scoată clubul la liman?
–          E simplu. 1,2 milioane de euro, planul, plus asigurarea unui buget de aproximativ 800 de mii de euro pe sezon. Însă, atât el, cât și alți investitori interesați de UTA trebuie să știe un lucru. Trebuie să îmi facă dovada posibilității financiare și a bonității încă de la început. Nu vorbe, nu discuții că voi avea banii, trebuie să îi văd. Și trebuie virați în contul de insolvență.

–          Dincolo de declarațiile despre mutarea UTA-ei în alt oraș, Adrian Marțian și-a pierdut credibilitatea și pentru faptul că s-au acumulat o grămadă de datorii și în această toamnă, chiar și după declanșarea procedurii de insolvență…
–          Din păcate, așa este. Deși nu era obligat s-o facă, domnul Marțian și-a asumat finanțarea. Însă, la fel de bine știa că nu are voie să încarce clubul cu alte datorii. Dar, există deja datorii foarte mari. Nu am o cifră exactă, dar undeva peste 70 de mii de euro în trei luni de zile. Salariile către angajați, obligațiile către Stat, dar și mai sunt și altfel de datorii. Și, atâta timp cât nu vii cu o ofertă de finanțare reală, nu ai cum să ai credibilitate. Dacă vrea să schimbe percepția publică despre el, nu poate să o facă cu plăți de 2.500 – 5.000 de euro pe săptămână sau bani ce îi plimbăm în borsetă de la Cluj la Arad și înapoi.

–          Să spunem că, prin absurd, un potent om de afaceri e dispus să investească o sumă considerabilă la club, dar ar dori ca UTA să iasă imediat din insolvență. Se poate acest lucru?
–          Nimeni nu mai poate întrerupe brusc procedura, însă poate face un plan de reorganizare pe o perioadă foarte scurtă de timp. Dacă deține surse de finanțare, nu e obligat să întindă planul de reorganizare pe trei ani și nici să profite de șansa pe care ți-o dă legea de a-l prelungi pe încă doi ani.

–          Poate ați aflat și dumneavostră că jucătorii importanți ai echipei, Apostu și Neagu, lucrează la un plan de salvare grandios, în care să implice sute de oameni de afaceri arădeni. E plauzibil un astfel de plan?
–          Indiferent că vorbim despre un investitor potent, sau un grup de oameni de afaceri, de 300 sau cât doriți dumneavoastră, pentru administratorul judiciar e la fel. Oferta de finanțare pe care o persoană sau 300 o depun trebuie să fie reală, cu bani ce urmează să fie virați în contul insolvenței. Bani care să fie la vedere și cu care UTA să poată fi salvată. Singura problemă, ca să spun așa, este că 300 de oameni trebuie să ajungă la un consens, iar acest lucru e mai greu de realizat decât un consens între 5-6 persoane. Am aflat și eu despre acest proiect, până la urmă, sper să fie unul viabil pentru UTA.

–          Dacă s-ar implica, autoritățile locale ar avea și alte pârghii de susținere a clubului?
–          Să spunem că da. Ele pot intra direct în schemă, vezi cazul Timișoara sau Târgu Mureș, dar pot și să stea deoparte și să asigure folosința bazei sportive. Nu sunt obligate să facă parte din proiectul UTA. Depinde și de finanțatorul ce va veni la UTA, dacă vrea să implice autoritățile locale sau dacă ele vor să fie implicate.

–          În ultimele sezoane fotbalistice, Primăria a alocat aproximativ 250.000 de euro pentru UTA pe an. Cum s-ar putea regăsi acești bani pe viitor la un club aflat în insolvență?
–          Eu, din ce știu, acei bani au fost asigurați pe proiecte de natură sportivă. UTA este o structură SA, nu poate să primească sponsorizări, nu poate depune proiecte. În schimb, ONG-urile pot face asta, iar în acest an se știe care dintre ele a câștigat proiectul. Pe viitor, existând un proiect de colaborare între un ONG și UTA SA, se pot accesa sume de la bugetul local prin același sistem ca și până acum. Concluzionând, în situația în care se ajunge la un plan de reorganizare prin care Primăria să vină cu ajutor financiar, sunt modalități prin care aceste relații se pot regla prin natură juridică. Nu pot spune concret acum, dar sunt modalități. Rămâne să vedem ce disponibilități au autoritățile locale pentru a se implica în acest plan.

–          Deci nu aveți acum un răspuns din partea lor.
–          Nu, nu. La momentul de față nu am primit un refuz, dar nici un răspuns pozitiv.

–          Care e cuantumul datoriilor acumulate până în momentul de față?
–          Astăzi, tabelul arată puțin peste 5 milioane de lei. În euro, aproximativ 1,2 milioane. După întocmierea și aprobarea planului de reorganizare, această sumă poate scădea considerabil. Mai există, însă, și activitatea curentă de la club. Suma lunară minimă necesară ar fi între între 60 și 70 de mii de euro, aici intrând și taxele către Stat, care nu s-au cam plătit la UTA în ultimii ani.

–          Mai avem o curiozitate, cine conduce efectiv clubul în momentul de față?
–          Astăzi, UTA e condusă de administratorul special, Comitetul de Creditori și administratorul judiciar. Administratorul judiciar nu are funcție de conducere, ci de supraveghere a celor două organisme.

–          Dacă ar fi să cuantificați în procente importanța fiecărei dintre cele trei părți…
–          Nu pot face acest lucru. Dar pot să explic puțin cum merg lucrurile. Când ia o decizie importantă la club, administratorul special trebuie să aibă confirmarea administratorului judiciar. Pe activitățile curente, plăți curente, nu are nevoie să ceară confirmarea. Odată pe lună, însă, toate actele ar trebui să ajungă la administratorul judiciar pentru a fi vizate. Acest lucru se poate face și sub forma unui raport cu veniturile și cheltuielile curente ale clubului. Să se înțeleagă, administratorul special răspunde pentru orice ban cheltuit în momentul de față la UTA. În fine, Comitetul de Creditori are posibilitatea să ceară detalii despre tot ce ține de partea economică, să supravegheze îndeaproape activitatea administratorului special.

–          Să ne oprim asupra acestuia din urmă, care pare un corp străin astăzi la UTA…
–          Acesta este omul numit de acționari, care lucrează pentru UTA, dar urmărește și interesele acționarilor. Nu îl poți disocia de acționariat, adică de Marțian și Giovanni Catanzariti.

–          Dar, până la urmă, care e statutul lui Adrian Marțian? E acționar sau nu?
–          Lucrurile stau așa. Marțian, din punct de vedere al relației cu ceilalți acționari, este acționar. Chiar în contestația despre cuatumul creanței, Adrian Marțian admite faptul că nu e înregistrat la Registrul Comerțului ca și acționar. Dar, Catanzariti și Guzzardi cunosc realitatea. Din punctul meu de vedere, semnând și votând în AGA și trimițând la judecători lista grupurilor de interese, Marțian e acționar cu 80%. Asta e astăzi, ceea ce va fi la momentul ieșirii din insolvență rămâne de văzut.

–          Dar de ce credeți că schimbarea nu a fost făcută la Registrul Comerțului?
–          Nu știu, nu e problema mea. Formele efective pentru Registru era problema lor sau a lui Dorin Micșa, nu a noastră.

–          Deci Marțian e și nu e acționar.
–          Este și nu este, depinde din ce perspectivă vezi lucrurile. A cumpărat 80 la sută din acțiuni, dar nu și le-a înscris. E acționar din perspectiva celorlalți acționari, nu este acționar din perspectiva oricărei persoane din exterior. Asta e o chestie de nuanță și procedură. Dacă merge mâine să își înscrie actul este acționar și la Registrul Comerțului. Dar nimeni nu garantează că structura asta se va păstra și la data ieșirii din insolvență.

–          Cât de important este să deții în insolvență pachetul majoritar de acțiuni?
–          Nu are nicio importanță.

–          În afara faptului că numești adminsitratorul special…
–          Da, el l-a pus pe Dorin Micșa acolo, dar, în rest, nu are nicio relevanță. Forurile de conducere ale UTA-ei sunt cele prevăzute de legea insolvenței și nu a structurilor comerciale.

–          Ajungând din nou la Dorin Micșa, se pare că el și-a pierdut puțin busola, în sensul în care el urmărește mai mult interesele lui Adrian Marțian decât cele ale clubului UTA. Nu poate fi schimbat din funcție?
–          Din câte știu, există o cerere în acest sens din partea a doi membri din Comitetul de Creditori, este vorba despre Dorin Stana și Dan Proca. E suficient pentru a se convoca o ședință a Comitetului de Creditori în care să se discute și schimbarea administratorului special.

–          Dacă Dorin Micșa este demis, tot Comitetul Creditorilor numește succesorul acestuia?
–          Nu, pur și simplu judecătorul sindic îi ia toate drepturile și le transferă administratorului judiciar.

–          Și dacă nu va fi schimbat?
–          E foarte simplu. UTA rămâne cu un adminsitrator special care exercită toate atribuțiile de adminsitrare în club și trebuie să îi recunoști acest drept. Nu poți continua cu circul la nesfârșit. Dar, e o problemă și dacă se ridică acest drept, fiindcă e greu să gestionezi adminsitrarea unui club de la distanță. În schimb, Micșa e prezent sută la sută la club, dar, din punctul meu de vedere, el nu are posibilitatea sau nu știe să gestioneze această poziție în care se află.

–          E deja binecunoscută poziția lui Micșa în conflictul Trică – Marțian. El a decis să ia partea acestuia din urmă…
–          Să zicem că da. Și se știe războiul dintre finanțator și antrenor, iar Micșa a căzut la mijloc. Din punctul meu de vedere, Micșa putea să gestioneze ferm situația și fără să extrapoleze acest conflict.

–          Apropo de chestiunea demiterii antrenorului, care a fost exact poziția administratorului judiciar?
–          Se știe că administratorul special a semnat și vizat decizia de demitere a lui Trică. Antrenorul a contestat, pe 12 decembrie se va judeca și această contestație. Dar, Trică a contestat și pe cale sportivă actul de demitere. Din punct de vedere al regulamentelor Federației, până nu va fi o decizie defintivă, Eugen Trică nu poate fi înlăturat de pe bancă. De asta a continuat el să antreneze echipa.

–          Dar administratorul judiciar mai poate fi schimbat la această dată?
–          Numai de către judecătorul sindic și pentru cauze imputabile. Adică, trebuie aduse dovezi că nu s-au respectat prevederile legii insolvenței sau că activitatea noastră este vădit contra intereselor societății. În condițiile în care nu se poate face dovada, nu putem fi schimbați.

–          Concluzionând, până pe 9 – 10 ianuarie când echipa trebuie să revină din vacanță, ce ar trebui să se întâmple juridic și financiar ca activitatea la club să decurgă normal?
–          Dacă se rezolvă contestațiile pe data de 12 decembrie, din punct de vedere al procedurii vom avea unt tabel definitiv. Ulterior, vom fi deschiși la discuții pentru un plan de reorganizare. Pornind de aici vom ști dacă ne bazăm pe cineva și nu doar pentru asumarea datoriilor din urmă, ci și asigurarea cheltuielilor curente.

–          Și dacă nu va fi nimeni care să facă asta?
–          Atunci UTA se îndreaptă spre faliment. Sau mai bine spus, UTA SA va muri, iar suporterii, ca deținători ai drepturilor federative și care, apropo, vor fi prinși și ei într-un posibil plan de reorganizare viabil, vor putea reporni cu echipa din campionatul județean. Din informațiile mele, altă variantă nu există în cazul în care UTA SA intră în faliment.

Sursa: Sport Arad

Autor: Marius ANGHEL Publicat: 08 Dec. 2013, 13:18 Actualizat: 09 Dec. 2013, 13:01 Seria 2
Pe aceeași temă