Restructurarea Legii 4 a trecut de consultări! Ciprian Paraschiv, inițiatorul proiectului, dezvăluiri cu impact major pentru toți suporterii și cluburi. EXCLUSIV

Controversata Lege 4 e tot mai aproape să devină istorie, iar noutăți cu impact major pentru suporterii români și cluburi sunt prezentate astăzi de ProSport printr-un interviu în exclusivitate cu deputatul Ciprian Paraschiv, inițiatorul și coordonatorul proiectului care propune o nouă lege pentru buna desfășurare a evenimentelor sportive din România.

De ce acum? S-au încheiat consultările la Parlament cu toți cei implicați, seria de ședințe de lucru: putem afla acum, în premieră, ce urmează să fie prins în noua lege!

ProSport a anunțat în exclusivitate încă din 13 ianuarie, într-un material amplu disponibil aici, vestea că urmează restructurarea pentru Legea 4 sau Legea Dragomir. Ulterior, am fost singura publicație din România care a urmărit îndeaproape întregul proces, prezentând prin materiale în exclusivitate concluziile consultărilor din cadrul Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților după ședințele cu FRF și LPF (aici), reprezentanții cluburilor din SuperLiga (aici) sau liderii galeriilor și ultrașii naționalei (aici).

Ciprian Paraschiv (50 ani) este fost fundaș central și căpitan al Politehnicii Iași, ulterior Manager Dezvoltare Fotbalistică în FRF și apoi președinte al clubului ieșean pentru care a jucat. În paralel cu activitatea FRF a lucrat ca observator UEFA, responsabil direct de organizarea meciurilor din cupele europene și din competițiile echipelor naționale. Profesor universitar doctor la catedra Educație Fizică și Sport – UMF Iași, în luna decembrie a fost votat deputat de Iași pe listele partidului AUR și apoi numit Președinte al Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților.

Legea Paraschiv înlocuiește Legea 4 prin trei obiective: ”siguranța fanilor, spectacol și tribune pline, zero abuzuri”

Ciprian, pe scurt, cum a început toată povestea cu restructurarea Legii 4? S-a tot discutat în acești ani despre asta, nu s-a întâmplat nimic. De la ce ai plecat?
Tot parcursul meu s-a scris până acum între sport, între fotbal, și catedra universitară. Știu foarte bine ce înseamnă sportul de performanță din mai multe perspective: jucător, conducător de club, manager într-o federație. Am lucrat atâția ani și ca observator UEFA, direct responsabil de buna desfășurare a evenimentelor sportive. Apoi, ca profesor universitar, sunt în contact permanent cu tinerii și am simțit direct pulsul lor: nu îi poți atrage la evenimente sportive cu abuzuri, îngrădiri și condiții învechite. Așa că, în timp, am construit acest proiect de restructurare a Legii 4. Când am fost ales deputat și mi-a fost încredințată conducerea Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților a devenit clar contextul ideal să readucem respectul pentru toți ce implicați într-un eveniment sportiv printr-o lege nouă, racordată la ce înseamnă sportul în 2025.

S-a încheiat prima etapă din acest proiect, au fost consultări cu cluburile de fotbal din Superliga, cu galeriile și grupurile ultras, cu federațiile sportive, cu FRF, LPF, AFAN, ANS, COSR, cu instituțiile Statului implicate în evenimentele sportive. La ce te așteptai și ce a ieșit?
Eu am plecat cu trei obiective de la care n-am abdicat și n-o voi face: siguranța fanilor, spectacol și tribune pline, zero abuzuri. Și, încă din start, să renunțăm la o lege „privind prevenirea și combaterea violenței” pentru o lege dedicată „bunei desfășurări a evenimentelor sportive”. Nu violența caracterizează românii în sport, să fim serioși. Am fost foarte bucuros să descopăr că există un consens pe multiple planuri din partea tuturor stake-holder-ilor. Știam că suporterii sunt nemulțumiți, era evident că normele prejudiciau cluburile și federațiile, Jandarmeria și firmele de pază aveau propiile nemulțumiri. Așadar, era logic să existe voința schimbării. Dar una e să crezi și alta e să vezi cu ochii tăi. Din fericire, consultările mi-au adus confirmarea: putem avea o nouă lege așa cum trebuie!

Dispar interdicțiile pe bază de proces-verbal, dar și zonele-tampon din stadioane!

Hai să intrăm în concret, te rog. Care sunt principalele noutăți pe care le vom vedea în Legea Paraschiv?
Sunt cel puțin patru subiecte de care voi ține cu dinții, pe care le-am dezbătut în Comisie cu ocazia acestor consultări și care trebuie să devină realitate. Încep cu libertatea și eliminarea abuzurilor, pentru că sunt fundamentale, nimic nu poate fi conceput fără el. Noua lege va elimina, spre exemplu, aplicarea interdicțiilor pentru suporteri doar în baza unui proces-verbal. Până azi, un suporter primea interdicție astfel și aștepta luni întregi, interzis, o decizie a instanței. De-acum, eventuala interdicție va fi decisă doar de instanță, în regim de urgență. Tot în zona libertății, pentru că vorbim de libertatea de a participa în condiții optime la evenimentul sportiv, vom avea standarde clare, obligatorii, astfel încât persoanele cu nevoi speciale să aibă o experiență completă pe arene și stadioane.

S-a discutat inclusiv despre eliminarea zonelor-tampon pe stadioane, rămâne în picioare?
Da, e al doilea element. Nu există concept implementat de zonă-tampon în sportul european, doar noi am perpetuat fără sens asta! Când se construiește un stadion, se primește aviz pentru întreaga capacitate, nu doar pentru 90% din ea. În plus, ce logică are, când tu ai un stadion de 35.000 de locuri, să spunem, să vinzi bilete doar pentru 30.000?! În condițiile în care oricum zona dedicată suporterilor oaspeți e segregată de restul stadionului. Așadar, vom elimina aceste absurdități. Oamenii trebuie să se bucure din plin de evenimentul sportiv, cluburile trebuie să maximizeze profitul din ticketing, toată lumea are de câștigat!

Bere pe stadion și pirotehnice în mediu controlat: ”La concerte se poate, dar la sport nu?! Impresia proastă și eronată despre români trebuie eliminată”

Trecem spre un punct sensibil pentru unii, utilizarea materialelor pirotehnice. Între siguranța spectatorilor și spectacolul tribunelor există o cale de mijloc?
E al treilea subiect de bază și vreau să îl detaliez puțin ca să fim bine înțeleși. În Europa, instituțiile Statului pot aproba folosirea pirotehnicelor în mediu controlat la evenimentele sportive. Ei bine așa va fi și la noi. De ce? Orice manifestare controlată, indiferent de domeniu, prezintă un potențial de risc infim în comparație cu lipsa controlului. Oamenii din peluză vor avea libertatea manifestării lor, iar ceilalți fani vor fi mult mai protejați, la fel și jucătorii și arbitrii. Pentru că utilizarea pirotehnicelor se va face cu sprijinul firmelor specializate, în zone clar delimitate, în condiții agreate. Scad considerabil cazurile de torțe aruncate în teren. Asta ne dorim toți!

Deci spui că se poate și în România?
Sigur se poate! Uite, am fost observator UEFA la meciul Bodo/Glimt – PSV Eindhoven din Europa League, iar UEFA a aprobat gazdelor un show pirotehnic superb la start de meci. Dacă UEFA poate, noi de ce să nu putem? Îți voi trimite un video fix de la acest meci:

Crezi că inclusiv comercializarea de bere pe stadioane va avea șanse să devină realitate?
Bineînțeles! E al patrulea punct esențial din noua lege. E permisă de UEFA, e permisă în majoritatea țărilor relevante în fotbal. Cine spune că „la români nu se poate”, are o impresie proastă și eronată despre români! Și trebuie eliminată. Am fost zeci și zeci de mii de români la EURO 2024, unde s-a vândut bere pe stadioane și în afara lor, n-a văzut nimeni cazuri de violență. Ba din contră, am devenit o imagine respectată și exemplară a României prin suporterii noștri!

Dar, în același timp, românii sunt mari consumatori de alcool…
Când în Marea Britanie s-a interzis vânzarea de bere pe stadioane, efectele au fost cumplite. Sunt documentate, le-am studiat: au apărut „pre-loading” și „binge drinking”. Oamenii se îmbătau de-acasă sau, în pauza meciurilor, consumau enorm, rapid, băuturi tari, în afara arenei și se intoxicau astfel. Ceea ce avem și în România acum! Comercializarea berii, și fac precizarea clară că e vorba doar de bere slab alcoolizată!, în arenele sportive e o normalitate, doar așa pui firescul în locul exceselor. În plus, vom introduce „deschise, fără capac” pentru servirea în pahare de plastic sau de hârtie. E un termen important din normele UEFA, inexistent la noi până azi: astfel încât recipientul să nu poată fi aruncat spre teren. Fanii se vor simți respectați și vor trăi cum trebuie un eveniment sportiv, cluburile vor avea surse de venit suplimentare, cazurile de fani beți vom vedea că or să scadă. Încă o dată, toată lumea va avea de câștigat!

Există voci care spun că o combinație între pirotehnice și alcool pe stadioane poate avea efecte imposibil de controlat.
Oameni buni, sunt studii, sunt date, nimic nu e lucrat „după ureche” în acest proiect. Celor care se îngrijorează inutil, dar și celor care vântură scenarii tâmpite doar ca să anuleze un demers util și necesar, le spun așa: Legea 60/1991 permite în România vânzarea de alcool la spectacole și concerte. Și sunt permise și show-uri pirotehnice. Din 1991 până azi se întâmplă asta! Iar la concerte n-ai stewarzi reglementați, nici zone clare de defluire, nici organizarea de eveniment precum la evenimente sportive, adică omul cu scaunul numerotat… Și-atunci?! Adică într-o parte se poate și în alta, unde ai mult mai multe pârghii și măsuri de siguranță, nu?!

”Sper să încheiem tot la final de 2025”

S-au terminat consultările pe noua lege, ce urmează acum?
Vreau să completez doar că aceste patru elemente despre care am vorbit sunt cele principale, dar vom avea mai multe noutăți, e o restructurare realmente, o lege nouă, nu doar un „upgrade”. Spre exemplu, noua lege va clarifica și detalia atribuțiile celor implicați în evenimentul sportiv. Ce rol are un steward, de unde începe firma de pază și până unde pot acționa jandarmii. În plus, numărul stewarzilor va fi stabilit de clubul organizator, cu aviz MAI, funcție de specificul și gradul de risc al evenimentului. Clubul știe cel mai bine stadionul, implicațiile logistice, e firesc să facă asta fiind organizator. De ce să-i fixezi cheltuieli inutile uneori sau să avem alteori evenimente fără suficiente resurse implicate?

Nu scapi de întrebarea care, până la urmă, și-o pun toți: când sunt șanse să vedem în aplicare noua lege?
În următoarea perioadă voi fixa împreună cu colegii din Comisia pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților, articol cu articol, noile texte de lege. Apoi, se va realiza procesul de redactare. După care trimitem forma finală tuturor stake-holder-ilor pentru informare și, în același timp, demarăm procesul de obținere a avizelor necesare din partea celorlalte Comisii parlamentare. Pașii obligatorii pentru ca orice lege nouă să devină realitate. Poate părea complicat, dar sunt implicat total și mă voi asigura că vom urgenta. Sper să încheiem tot la final de 2025!

Noua lege, printre Dumitru Dragomir, Elisabeta Lipă, ANS și COSR

Suntem în an electoral, mulți poate se întreabă: de ce acum acest proiect? Nu e doar o „fumigenă” de campanie?
Păi avem în aplicare o Lege 4 din 2008, de acum 17 ani!, în condițiile în care sportul se transformă considerabil de la an la an! Aproape două decenii, toți au fost nemulțumiți de lege, dar nimeni n-a pus piciorul în prag. Acum, când am făcut-o eu, mi s-ar părea penibil să se încerce deturnarea demersului spre ceva ce nu e real.

Apropo de 2008, cum crezi că va reacționa până la capăt Dumitru Dragomir, inițiatorul Legii 4, față de demersul tău?
Ca să fie clar: în 2008 exista un vid legislativ iar inițiativa lui Dumitru Dragomir cred că a fost bine intenționată. Ea a vizat însă doar prevenirea și combaterea violenței, la acel moment, în acel context. Iar scopul pozitiv nici n-a fost însoțit până la capăt, iar aici nu e vina domnului Dragomir, de o aplicare corectă și echilibrată a ideilor din spatele proiectului. Acum, în 2025, ne trebuie mult mai mult: nu un set de represalii și o listă de pumni în gură, ci un cadru în care să ne bucurăm toți de sport! Am discutat deja cu domnul Dumitru Dragomir și l-am asigurat de faptul că orice idee pe care o are, adaptată realităților sportive de azi, pe noul text de lege, e binevenită și va fi discutată în Comisie.

Revin la contextul actual, al anului electoral. Nu crezi că se vor găsi însă și din interior, din zona politică, unii care să încerce să își aroge public meritele reușitei?
E ultima grijă pe care o am, din cel puțin trei motive. În primul rând, aproape douăzeci de ani n-a mișcat nimeni un pai să înlocuiască legea asta. Am făcut-o eu. Sunt inițiatorul și coordonatorul proiectului, e o evidență pentru toți cei alături de care lucrez: colegii din Comisie, federațiile sportive, galerii, cluburile de fotbal. Nu e nimic de demonstrat și n-are rost să pierdem timpul cu asta. În al doilea rând, sunt inițiatorul și coordonatorul proiectului, dar implementarea lui reprezintă eminamente o muncă în echipă. În Comisia pentru Tineret și Sport suntem deputați din mai multe partide și sunt extrem de fericit că lucrăm ca o echipă funcțională, dincolo de orice ne-ar despărți în aparență. Gândește-te că avem atât expertiza unor foste mari sportive precum Elisabeta Lipă și Monica Iagăr, cât și entuziasmul și ideile unui tânăr precum Andrei Gușă sau calitatea managerială a lui Răzvan Cadar. În plus, am până acum o colaborare foarte bună cu Bogdan Matei, președintele ANS, și cu Mihai Covaliu, președintele COSR. Iar în al treilea rând, orice lege și orice sport vor fi mereu pentru oameni, nu pentru cv-ul cuiva. Am știut asta din prima zi când am intrat ca fotbalist în vestiar și n-o voi uita vreodată. Cine uită, va fi la rândul lui uitat.