Una dintre achizițiile iernii la Național Sebiș vine de la Timișoara. Ciprian Străuț e mijlocașul central pe care Adrian Abrudean se bazează foarte mult în returul acestui sezon, după ce în campania de toamnă, fotbalistul de 32 ani a fost cel mai constant echipier al divizionarei secunde FC Bihor. Originar din orașul rival al Aradului pe linie fotbalistică, Străuț pare a veni cu un plus și la capitolul determinare când vine vorba despre „duelul” pentru locul 1, cu UTA Bătrâna Doamnă.
– Ciprian, acum un an de zile erai pe cale să renunți la fobal, iar acum ești piesă de bază al liderului din seria a IV-a a Ligii a 3-a…
– Nu mă gândeam neapărat să mă retrag din activitate, ci doar am lăsat-o mai moale. Trebuia să primesc destul de mulți bani pentru munca mea, iar când acest lucru nu s-a mai întâmplat am avut un moment în care mi-am pus problema dacă se merită să mai fiu fotbalist în România. Domnul Pelici m-a chemat la Oradea, nu puteam să-l refuz, dar, până la urmă, lucrurile nu au mers prea bine nici acolo.
– Acum ești la Sebiș, ce ai găsit aici?
– Până acum, sunt foarte mulțumit de condițiile de la club, de colectiv. Bineințeles, că mă și documentasem puțin înainte de a accepta oferta Sebișului și am primit doar referințe bune. Baza sportivă este Liga a 2-a, oamenii sunt serioși și foarte implicați în fenomen, iar antrenorul e și el unu potrivit pentru ceea ce se dorește aici. Adi Abrudean e foarte deschis cu noi, te ascultă și te înțelege cu orice problemă mergi la el, dar, în același timp știe să impună și respectul necesar în așa fel încât să-și atingă obiectivele în pregătire.
– Din câte observăm, vei face pereche în centrul liniei mediane cu Vali Apostol, v-ați sudat ca și cuplu?
– Suntem doar de o lună de zile împreună, nu avem formate toate automatismele. Dar, atâta timp cât ambii am jucat la un anumit nivel, inclusive în Liga 1, cred știm ce avem de făcut și ne vom aduce contribuția la rezultatele echipei.
– Din câte ți-ai dat seama până acum, care ar fi atuurile voastre în lupta cu contracandidatele la locul 1?
– În primul rând experiența, dar și puterea grupului. Am găsit aici băieți foarte uniți, ne-au încadrat rapid și pe noi, cei sosiți în iarnă, în așa fel încât să fim o forță la acest capitol. Până la primul meci de campionat cred vom fi și destul de omogeni ca exprimare în teren, ca să nu uităm de dorința de a câștiga fiecare partidă pe puncte.
– Nu sunteți puțin îngrijorați de prestațiile și rezultatele din amicale?
– Dacă am fi jucat pe terenuri bune și într-o perioadă a pregătirii diferită, poate ar fi fost un semnal de alarmă. Așa, însă, atât la Timișoara, cât și la Oșorhei, am evoluat mai mult în noroi, unde nu puteai să te exprimi așa cum ți-ai fi dorit. Au fost mai degrabă antrenamente fizice pentru noi, decât cu aspect tehnico-tactic. Apoi, să nu uităm că împotriva lui ACS Poli am jucat imediat după încheierea unui cantonament solicitant în Ungaria. O să vedeți că vom arăta din ce în ce mai bine și vor veni și rezultatele.
– Ca timișorean ești pătruns de spiritul anti UTA?
– Rivaliatea fotbalistică dintre Timișoara și Arad nu mai e aceeași, așa că nici noi nu mai simțim la o intensitate foarte ridicată aceste dueluri. Doar întâmplarea face ca Sebișul și UTA să se afle în luptă directă pentru promovare acum. E o luptă de conjunctură, pe care sper ca echipa mea să o câștige cu mine cât mai mult pe teren, motivat de spiritul jocului, nu neapărat de cel anti UTA.
Sursa: Sport Arad