Dorin Butunoiu, președintele celei mai noi echipe gălățene din Liga a III-a, explică în detaliu cum a reînființat clubul care a promovat în acest an și ce înseamnă proiectul Metalosport pentru următoarele sezoane.
Metalosport, un nume de mare tradiție în fotbalul gălățean, dispăruse din peisajul fotbalistic gălățean în 2007, când echipa s-a desființat. A revenit în atenție în vara acestui an, odată cu câștigarea Ligii a IV-a și apoi a barajului de promovare în Liga a III-a, la trei ani de la reactivare. În 2011, clubul a fost reînființat la inițiativa unui fost jucător al acestei echipe, Dorin Butunoiu, care este și președinte al clubului.
– De unde a apărut, în urmă cu trei ani, ideea de a reactiva Metalosport?
– Metalosport este un nume în fotbalul gălățean. Terminându-mi cariera de fotbalist la acest club, mi-am spus că, dacă este să-mi construiesc o echipă a mea, să readuc în actualitate acest nume. După discuțiile cu câțiva prieteni, am decis să ne înhămăm la acest proiect, sub coordonarea mea. Așa a început totul.
– Pare o nebunie să construiești un club de la zero în actualele condiții economice, cu efecte extrem de vizibile asupra fotbalului românesc…
– Am avut realizări în celelalte domenii în care am fost sau sunt activ, fie că este vorba de fonduri europene, politică sau pe plan personal. Jucând fotbal 20 de ani, am decis să încerc să las ceva în urmă și în acest domeniu. A fost și o provocare pentru mine, să văd dacă pot să dezvolt și așa ceva.
– În 2011, la înființarea echipei, ce țintă v-ați fixat pe termen lung?
– Mi-am propus ca în zece ani să ajungem un club bine pus la punct din mai multe puncte de vedere: organizatoric, susținere financiare, bază sportivă și un centru de copii și juniori puternic. Dacă reușim toate acestea, vrem să țintim un alt nivel, să ajungem în Liga a II-a.
„Principalul obiectiv, să ne plătim jucătorii la timp”
– Promovarea în Liga a III-a, din această vară, unde se află ca timp în acest plan, a venit mai devreme?
– Suntem în grafic. Între trei și patru ani îmi propusesem să intrăm în Liga a III-a, iar cam o perioadă similară să ne menținem în acest eșalon. Obiectul pentru sezonul care va urma este să nu retrogradăm. Este o muncă titanică, e greu să formezi în scurt timp o echipă de vârf în Liga a III-a. Sunt alte cerințe, alt nivel valoric, bugetul necesar este cu totul diferit față de Liga a IV-a. Nu vreau să mă angrenez la un obiectiv pe care să nu-l pot îndeplini. Unul dintre ele este să plătesc salariile jucătorilor, nu vreau să ajung la un moment dat să le spun că nu-i pot plăti, să fiu cu ochii în pământ când stau de vorbă cu ei.
– În sezonul în care ați reușit promovarea ați avut un buget de aproximativ 90.000 de lei. Pentru Liga a III-a, de cât estimați că aveți nevoie?
– În jur de 800.000 de lei, un buget care să ne permită să ne desfășurăm activitatea profesionist, cu efectuarea de cantonamente, indemnizații de efort, mese, echipament, deplasări și salarii pentru jucători și staff tehnic. Niciun ban pentru conducere. Deocamdată, nu văd această activitate ca pe una care să-mi aducă venit. Este doar pasiune, doar dacă lucrurile vor evolua pozitiv mă voi retrage din celelelate domenii în care activez pentru a mă axa pe sport.
„Sprijinul municipalității este existențial”
– Cam în ce procent ați găsit surse de finanțare pentru a acoperi acest buget?
– Cam 20 la sută și deja este foarte târziu. Încă nu am reușit să am o întâlnire directă cu domnul primar, a fost plecat. Sprijinul financiar din partea municipalității este existențial, fără ajutorul Consiliului Local nu ne putem descurca. Galațiul nu este atât de dezvoltat încât să putem ajunge la acest buget de la agenți economici. Altfel, am fi nevoiți să nu ne înscriem și să ne rezumăm la activatea de la centrul de copii și juniorii, unde avem acum patru grupe.
– Ați găsit și alți parteneri, sponsori sau chiar investitori, pentru a mai acoperi din buget?
– Suntem în discuții cu câteva societăți puternice din Galați, încercăm și la București. Ne-am întins antenele chiar și către o persoană stabilită la Londra, pasionată de fotbal și cu potențial economic. Totodată, lucrez de câteva zile la un proiect pe plan local, care se numește „Devino membru susținător al clubului!”. Doritorilor le vom elibera un card pe baza căruia să beneficieze de reduceri la anumite magazine și restaurante din oraș. Astfel, putem să atragem și ceva fonduri, dar și noi suporteri lângă echipă.
„Lucrăm la stablirea lotului”
– Ce program de pregătire v-ați stabilit?
– Pentru această vară, nu vom face niciun cantonament. L-am tăiat de pe listă, pentru că încă mai vin jucători tineri în probe, mai suntem în discuții cu diferite cluburi din Galați și Brăila pentru a ne trimite jucători. Nu pot pleca în cantonament fără un lot sigur, am risca să facem cheltuieli cu jucători care nu vor rămâne în lot. Preferăm să facem pregătirea de vară în Galați, cu meciuri de pregătire aici și la Brăila. Abia în iarnă, când o să avem un lot stabil, închegat, vreau să facem un stagiu de pregătire centralizată.
– Ce meciuri amicale v-ați perfectat până acum?
– Vom juca cu Oțelul II, FCM Dunărea, CF Brăila și Conpet Cireșu.
– Unde vă antrenați și unde veți juca?
– Încercăm un protocol de colaborare pentru antrenamente și jocuri la stadionul „Dunărea”, împreună cu cei de la FCM Dunărea. Nu ascund că ne gândim pentru viitorul nu foarte îndepărtat și la stadionul „Portul Roșu”.
Cine este Dorin Butunoiu
Acum în vârstă de 38 de ani, Butunoiu a făcut junioratul la Oțelul, a ajuns chiar să joace în prima echipă de două ori în Liga I, în 1994. Cariera de fotbalist i s-a oprit după ce a refuzat să plece la Foresta Fălticeni, iar o perioadă scurtă a continuat să joace din pasiune, la nivel de amator, în Liga a IV-a gălățeană. Și-a pus ghetele în cui în 2003, când era la Metalosport. Apoi a devenit arbitru, timp de trei ani la nivel județean, după care a antrenat fosta echipă Frontiera, în Liga a IV-a. După ce a refuzat oferta de antrena împreună cu Doru Buciumeanu la Liești, în 2011 a reînființat împreună cu câțiva prieteni clubul Metalosport. Este doctor în inginerie, acum urmând studii postdoctorale în inginerie mecanică, la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.
Articol scris de Marian CĂ‚PĂ‚ȚÎNĂ‚