Formula cu 16 echipe, benefică Dunării

Istoria fotbalului de la malul
Borcei, consemnează 14 ediții de campionat la nivelul diviziei C
(Liga a III-a) cu participarea a 16 echipe.

CELULOZA
CĂ‚LĂ‚RAȘI

• Ediția de campionat 1968/1969 –
locul 11
• Ediția de campionat 1969/1970 – locul 5
• Ediția de campionat 1970/1971 – locul 9
• Ediția de campionat 1972/1973 – locul 1 și promovare în
divizia B

În ediția de campionat 1972 – 1973,
Celuloza Călărași pornea cu gânduri mari – promovarea în divizia B
după 24 de ani. În vara anului 1972, la jocurile de baraj,
Electronica nu a avut succes cu… televizoarele, fiind un posibil
adversar pentru echipa călărășană, alături de Azotul Slobozia,
Trustul de Montaj București, Autobuzul. Dacă privim componența
seriei în care s-a jucat, ne vedem sufocați de o „mare de
București”. Dar Celuloza avea o echipă competitivă, așa cum o
demonstrase în campionatul anterior.

Antrenorul echipei, Mihai Tudor,
avea la dospoziție următorul lot de jucători: Ștefan Postelnicu,
Eftimie Culea, Ion Simion, Dumitru Pană, Ion Deacu, Marinescu,
Petre Boțoroagă, Vasile Enache, Tudor I, Tudor II, Aurel Mitea,
Teodorescu, Golea, Ion Cioc, Enciu și Nicolescu, Cristache. Din
etapa a II-a, lotului i se va alătura Gheorghe Alexandru (Sandu),
„victima” unui transfer de genul „îl ia/nu-l ia”, tergiversat de
Progresul Brăila.

Erau toate premisele ca Celuloza să
reuzască în obiectivul propus, singurul „adversar” care îi putea
pune probleme era însăși echipa, acea doză de „prea plin” care se
manifestase și în ediția trecută.

DUNĂ‚REA
CĂ‚LĂ‚RAȘI

• Ediția de campionat 1980/1981 –
locul 1 și promovare în divizia B

Anul competițional 1980/1981 nu
începea sub auspicii tocmai favorabile. Se punea chiar problema
schimbării numelui echipei, din „Dunărea” în „Unirea”. Era și
atunci la fel ca acum – venea unul cu o idee, credea că ceea ce
gândește este capital pentru echipă, pentru fotbal, se supăra, se
uita strâmb la cine nu-i agrea ideea. Faptul că nu s-a schimbat
numele echipei i se datorează primului- secretar Vasile Martin. De
altfel mai multe din reușitele acestei ediții de campionat i se
datorează. Să dăm Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce
este al lui Dumnezeu!

La echipă este adus antrenor Romeo
Catană.

Romeo Catană era un „nume” în
fotbal. A jucat la Olimpia București, Unirea Tricolor București,
Prahova Ploiești și C.C.A (1947 – 1950), după care a fost antrenor
la copii și juniori la clubul Steaua. A mai antrenat A.S.A. Târgu
Mureș, Prahova Ploiești, A.S.A. Câmpulung Moldovenesc. La Dunărea
Călărași a făcut doar un antrenament cu echipa, apoi a plecat la
Metalurgistul Cugir. Avea 60 de ani.

În locul său este adus Ion
Păunescu, fostul antrenor al echipei bucureștene Electronica
Obor.

Antrenorul Ion (Luly). Păunescu a
folosit următorul lot de jucători: Niculescu. Marin, Tănase, Pană,
Filimon, Mihăilă, C. Ștefan, N. Nicolae, V. Nicolae, Nasta, Ion,
Voicu, Gheorghe (Sandu), Postelnicu, Fl. Marin, Manu, Panciu,
Tudor, Răuță, Bogatu, Bratu, Catană, Budac, Isacov, Cernica, M.
Banu.

Deși structura de conducere a
clubului era nemodificată față de ediția anterioară, cel care era
trup și suflet cu echipa, era Florian Ionescu, președinte la
promovarea din vara anului 1973, vicepreședinte acum În scurt timp,
la lotul echipei va veni George Andrei de la Constructorul
Călărași, dar va pleca Marian Ștefan la Chimia Râmnicu Vâlcea.

• Ediția de campionat 1984/1985 –
locul 1 și promovare în divizia B

La 7 august 1984 s-a fotărât ca
Intreprinderea de Antreprize Copnstrucții și Montaj Siderurgic
Călărași să „patroneze” echipa de fotbal „Dunărea” Călărași.
Alături de I.A.C.M.S. Călărași se aflau C.P.I.C.P. Modelu, C.C.H.
și I.M.C. Călărași.

Antrenorul echipei a fost instalat
Vladimir Marica, fostul jucător al Sportului Studențesc în anii’70,
aflat la prima experiență ca antrenor la o echipă de seniori.

Cu ocazia instalării ca antrenor,
Marica declara: „Nu doresc doar o schimbare de „decor”, ci una de
fond în discipină, înțelegerea, tratarea și iubirea jocului,
fiindcă Dunărea trebuie să fie o ECHIPĂ‚, prin excelență ofensivă,
competitivă, distingându-se prin rigoarea și calitatea
prestațiilor”.

Vorbe frumoase. Și de bun-simț și
adevărate. Dar suporterii echipei nostre știau – de acum – să facă
diferența dintre vorba și fapte. Aveau … podul plin de vorbe, că și
Luli Păunescu vorbea frumos, dar…

În cantonementul de la Poiana
Brașov, împreună cu Vlad Marica au urcat: Ion Ion, Adrian Ghiuță –
portari; Marin Dorin, Costel Borcan, Florea Mihăilă, Marin Ștefan,
Marian Zamfir, Alexandru Tănase, George Voicu, Nicolae Vîlcu,
Marian Florea – fundași; Marian Catană, Gheorghe Pană, Virgil
Bogatu, Mircea Banu, Nicolae Nicolae, Nicolae Valentin – mijlocași;
Constantin Ștefan, Gabriel Filimon, Gheorghe Alexandru (Sandu),
Nelu Farin, Florin Stancu și Dan Isacov – atacanți.

În divizia C, Dunărea urma să joace
în aceeași serie cu Ș.N. Oltenița, I.S.C.I.P. Ulmeni, Victoria
Lehliu, Viitorul Chirnogi, dar și cu Unirea Slobozia – de departe
cel mai posibil,adversar în tentativa de revenire în divizia B. Mai
puteau emite pretenții: Chimia Buzău, Constructorul Giurgiu, dar și
Ș. N. Oltenița, echipa ambițiosului Alexandru Ratcu.

OȚELUL
CĂ‚LĂ‚RAȘI

Ediția de campionat 1986/1987 –
locul 3

DUNĂ‚REA
CĂ‚LĂ‚RAȘI

Ediția de campionat 1987/1988 –
locul 1 și promovare în divizia B

Ediția de campionat 1987/1988 se
ramarcă, de la început, prin revenirea la denumirea de „Dunărea”,
chiar în condițiile în care echipa făcea parte din A. S. „Oțelul”
Călărași.

Structura de conducere
era:

Președinte de onoare: ing.
Nicolae BÎRCĂ‚
Vicepreședinte: Ion SIMION
Președintele secției de fotbal: ing. Ion
OLTEANU
Antrenori: Marian CATANĂ‚
Antrenor la echipa de juniori: Mircea BANU

În lotul echipei au survenit unele
modificări față de cel anterior. Astfel, a plecat I.Popa la URBIS
București, a venit Pînzaruc Eugen de la Oțelul Roșu Călărași,
campioana județului (antr, Gabriel Filimon), și au fost promovați
juniori de perspectivă. Astfel, lotul pentru noua ediție de
campionat era: Toma Petrișor, Adrian Ghiuță, Zamfir Marian, Marin
Dorin, Borcan Costel, Petre Constantin, Vasilescu Marian, Sebe
Vasile, Florea Marian, Marin Ștefan, Bogatu Valerian-Virgilică,
Gheorghe Vlase, Nicolae Valentin, Banu Mircea, Isacov
Dănuț-Grigore, Petcu Ion, Pînzaruc Eugen, Farin Nelu, Mușat
Georgel, Stancu Florin, Ștefan Constantin, Marcu Nicușor, Marin
Ștefan II, Marin Florin.

Din păcate, Catană va fi schimbat
și echipa va reveni, după un an, în divizia C.

• Ediția de campionat 1989/1990 –
locul 7
• Ediția de campionat 1990/1991 – locul 2
• Ediția de campionat 1991/1992 – locul 1 și promovare în
divizia B

Ediția de campionat 1991/1992 a
rămas în memoria iubitorilor fotbalului călărășean printr-o serie
de evenimente – ocuparea, la finalul ediției a locului 1 în
clasament și, evident, promovarea, parcursul senzațional în Cupa
României, un gest senzațional al omului de afaceri Mihai Papazi,
care a suportat cheltuielile de drum și tratament pentru arbitrul
Ion Crăciunescu, în Austria, după accidentarea la meciul
Gorvinul-FC Bihor, dar și părăsirea echipei de către antrenorul
Marian Catană la 14 aprilie 1992.

Marian Catană formase la Dunărea un
lot competitiv. Din lot făceau parte: Petrișor Toma, Titus
Cojocaru, Mircea Minescu, Costel Borcan, Nicușor Stanciu,
Constantin Petre, Marius Milea, Valentin Nicolae, Marinache,
Dorinel Dincă, Dan Andronache, George Simion, Ilie Zeciu, Nicușor
Marcu, Nelu Farin, Gheorghe Vlase, Vasile Sebe, V. Vlad, Constantin
Ștefan, Virgilică Bogatu, Florin Marin și Florea Mihăilă (ultimii
patru, din retur).

Prima jumătate a campionatului nu
lăsa să se întrevadă realizarea unei performanțe. Dincolo de
respectarea unei „reguli nescrise”, valabilă pentru echipele care
doresc promovarea – valorificarea integrală a terenului propriu,
Dunărea nu a avut prestații ieșite din comun pe stadioanele co-
participantelor. Dar, a realizat esențialul – startul excelent de
campionat, cu o victorie la Petrolul Roata de Jos, un start care îi
va deschide largi perspecti pentru viitor.

• Ediția de campiopnat 2000/2001 –
locul 6
• Ediția de campionat 2001/2002 – locul 6
• Ediția de campionat 2002/2003 – locul 10

În rest, au fost campionate cu 14
echipe, 18 echipe sau 20 de echipe.

Sursa: sportcalarasean.ro