„Nu poți face muncă voluntară”

Lipsa banilor și incertitudinile au determinat mulți jucători să
părăsească în această vară Gloria Buzău. Săptămâna trecută, din
aceleași motive, antrenorul cu portarii, Vasile Lazăr, a decis și
el să „divorțeze” de echipa buzoiană. Asta după mai mulți ani
petrecuți în Crâng. Fără să stea pe gânduri, Lazăr a acceptat
propunerea lui Bunică de a-l însoți la CS Voluntari pentru
completarea staff-ului tehnic.

De fapt, cel sus-menționat, a revenit în localitatea unde a
copilărit și are numeroși prieteni. Chiar dacă familia sa a rămas
la Buzău, Vasile Lazăr consideră că nu constituie o problemă atât
de mare, deoarece orice antrenor și fotbalist trebuie să fie
pregătit pentru o astfel de situație.

„Normal că rămâne ceva în suflet după ce pleci de la o
echipă unde ai petrecut atâta timp, însă asta este viața. Vreau să
subliniez că nu am nimic cu nimeni de la Gloria Buzău, ci a fost
decizia mea, deoarece nu poți să faci muncă voluntară. Singurul
motiv pentru care am părăsit echipa din Crâng l-a constituit
așadar, banul. Am ajuns și eu la o limită, având în vedere că la
Gloria luam salariul doar o dată la câteva luni. Ă‚sta este adevărul
și toată lumea îl știe. Nu poți trăi la vârsta asta pe banii
soției, așa că trebuia să fac pasul. Mă doare însă că am pus mult
suflet la Buzău și am simțit că nu va merge din moment ce există
numai incertitudini. Sincer m-au deranjat anumite lucruri, în
special că, totuși, unii și-au luat banii”.

În vârstă de 52 de ani, Vasile Lazăr și-a început cariera de
fotbalist în 1972 între buturile porții echipei Sportul Studențesc.
Zece ani mai târziu a ajuns la Progresul București, iar după un
sezon s-a transferat la Gloria Buzău. După Revoluție a plecat la
Metalul, iar perioada 1992-2002 și-a petrecut-o la Petrolul Berca,
atât ca portar, cât și ca antrenor. În ultimii opt ani, Vasile
Lazăr s-a ocupat de pregătirea portarilor Gloriei Buzău.

Plătit
cu… carne

Interesant este faptul că la vârsta de 43 de ani, pe când se afla
în stafful tehnic al Petrolului Berca, Vasile Lazăr și-a pus din
nou mănușile pentru a apăra poarta echipei din campionatul
județean, Voința Căldărăști. Aici era plătit după fiecare meci
cu… o sacoșă plină cu carne și organe de vită, patronul formației
având și un abator! Despre asta Lazăr spune: „Am
acceptat să joc din nou la acea vârstă pentru că aveam un salariu
mic la Berca și îmi trebuiau bani. Asta am făcut-o pentru fata mea
care atunci era la facultate și avea nevoie de bani. După meci
patronul îmi dădea carne, ficat și rinichi de vită de la abatorul
său. Însemna tot bani, fiindcă dacă te duceai să iei din alimentară
plăteai, așa că era bine”, își amintește Vasile
Lazăr.

Articol scris de Adi
SOARE