CF Brăila: punct și de la capăt? Clubul din Liga 2 încearcă un ultim apel către Consiliul Județean

Clubul de fotbal care administrează echipa fanion a orașului Brăila este la moment de răscruce și cere sprijinul comunității locale. Aflat în insolvență, clubului i se deschid în față două drumuri: să pună în aplicare planul de reorganizare gândit de actuala echipă managerială care-și propune în maxim 3 ani să stingă datoriile și, foarte important, să păstreze echipa în Liga a 2-a, sau să declare falimentul și astfel să o ia de la zero, din Liga a 5-a.

Și într-un caz și în celălalt, cel mai greu cuvânt îl au de spus autoritățile locale, adică Primăria și Consiliul Județean, de la care se așteaptă finanțare în cote egale cu sponsorizările promise de finanțatorul privat, „Comision Trade” al omului de afaceri, Florin Cîrligea. Problema este că CJ Brăila și-a luat mâna de pe echipa de fotbal și spune că nu mai dă niciun ban.

Întâmplător sau nu, reticența autorității în a aloca fonduri publice fotbalului vine pe fondul dosarului DNA care-l vizează pe fostul președinte al CJ, Gheorghe Bunea Stancu, și privește tocmai finanțarea dubioasă din bani publici a echipelor de fotbal și handbal ale Brăilei. Cu alte cuvinte, CJ-ului și consilierilor județeni le este frică să nu fie și ei luați în colimator, după modelul dosarului „Sportul” pe numele fostului lor șef.

În realitate însă, în dosarul „Sportul” instrumentat de DNA situația este cu totul alta: pe scurt, Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de președinte al CJ, a direcționat bani publici către fotbalul brăilean în condițiile în care SC Concivia (deținută tot de Stancu prin intermediul Bursagrirom) era acționar majoritar cu circa 90% la CF Brăila. De parcă nu ar fi fost de ajuns, sportivii luau masa la „Continental” așa că banii publici ajungeau și la SC „Istru” controlată tot de Bunea Stancu. În momentul în care ANI a reclamat incompatibilitatea și conflictul de interese, „Concivia” a vândut acțiunile cu 1 miliard lei vechi către Asociația Conpet Cireșu și Stancu a tăiat orice finanțare de la CJ.

Revenind la actuala conducere a CJ, se invocă faptul că banii publici nu pot merge direct la Clubul sportiv întrucât este o societate pe acțiuni și, astfel, filiera este ilegală. Numai că în cazul Primăriei problema a fost rezolvată prin direcționarea alocărilor destinate fotbalului printr-un ONG (soluție perfect legală) – numită „Iubitorii sportului brăilean” condusă de Vasile Puiu, fostul director al LPS și al Direcției de Sport Brăila. De ce la Primărie se poate, iar la CJ nu se poate? La această întrebare vor un răspuns cei de la CF Brăila și pentru asta cer sprijinul fanilor să li se alăture în acest demers. Mai precis, chiar săptămâna aceasta cei de la club vor să organizeze un marș de protest programat să se încheie cu un protest sub ferestrele CJ-ului.

Planul de reorganizare

CF Brăila încearcă să depășească unul dintre momentele poate cele mai grele din istoria fotbalului local. Managementul clubului brăilean de fotbal și-a făcut un plan de reorganizare prin implementarea căruia și-a propus să stingă datoriile din momentul de față și, astfel, să salveze tradiția de aproape 100 de ani a Brăilei în sportul cu balonul rotund. După cum se cunoaște, în noiembrie 2014, la solicitarea Fiscului, CF Brăila SA, firma care deține și administrează echipa fanion, a intrat în insolvență. Așa cum prevede procedura, a fost întocmit un tabel al creditorilor și s-a pus la punct un plan de reorganizare astfel încât să nu se ajungă la faliment.

Potrivit informațiilor prezentate de către conducerea clubului, masa credală în acest dosar are o valoare de aproape 0,73 milioane lei, din care mai mult de jumătate sunt creanțe bugetare (0,37 milioane lei). Cum și-a propus clubul să achite acești bani? În planul de reorganizare se discută despre o perioadă de implementare de 3 ani, cu plăți trimestriale către creditori.

Mai detaliat, CF Brăila și-a planificat venituri totale semestriale în cuantum de circa 1 milion lei, în cote egale de participare adică 50% din mediul privat și tot atât din alocări bugetare locale, raportat la cheltuieli între 0,95 – 0,96 milioane lei, astfel încât din excedentul rezultat să fie plătiți creditorii. În al doilea semestru al anului în curs se preconizează o plată de aproape 40.000 lei, pentru ca în semestrul 1 din 2016 suma achitată la masa credală să fie de 120.000 lei, apoi să crească la 130.000 lei, semestrul următor la 140.000 lei, până la stingerea creanțelor din tabel.

Plăți trimestriale la creditori

„Potrivit tabelului definitiv de creanțe, valoarea creanțelor bugetare este de 369.601 lei, superioară valorii întregului activ. Planul de reorganizare prevede că aceste creanțe vor fi recuperate în întregime pe parcursul celor 36 de luni de execuție, plățile urmând a fi efectuate trimestrial. Această variantă este în avantajul creditorilor bugetari, în cazul intrării în faliment, valoarea recuperată din lichidarea forțată a activului și ordinea de distribuire a fondurilor către creditori făcând imposibilă recuperarea creanțelor de către această categorie de creditori. La acestea se mai adaugă faptul, chiar dacă necuantificabil direct din punct de vedere material, că prin încetarea activității clubului, continuator al echipelor de tradiție Dacia-Unirea Brăila, Progresul Brăila, s-ar întrerupe o tradiție veche de aproape 93 de ani, istoria clubului împletindu-se cu evoluția orașului în sine”, susține Valentin Avramescu, președintele clubului de fotbal.

La rândul său, Vasile Popa, vicepreședintele CF Brăila a explicat că planul de reorganizare își propune să continue activitatea fotbalistică, dar și colaborarea cu furnizorii, în speță cu proprietarii stadionului și a bazei sportive de antrenament, precum și cu furnizorii de servicii de pază și securitate, astfel încât să se poată organiza în continuare meciuri pe teren propriu, în Liga a II-a: „În continuare ne bazăm pe consolidarea lotului de jucători cu performanțe ridicate care să mențină echipa în Liga a II-a, generându-se astfel premisele unor încasări substanțiale din eventuale drepturi de televizare sau din vânzarea jucătorilor formați pe plan local, la Centrul de copii și juniori”.

Întrebat în ce context s-a ajuns la insolvența clubului, Popa a spus că după preluarea companiei de către ONG-ul în care este asociat cu Avramescu, din cauza lipsei de finanțare de la CJ, clubul a acumulat o datorie de câteva miliarde de lei vechi la Fisc, pe care, din aceeași cauză, n-a putut face altceva decât să o rostogolească pe parcursul exercițiului financiar cu riscul acumulării de accesorii bugetare, adică majorări și penalități. „Dacă banii ar fi venit în cuantumurile promise de către autorități, am fi putut stinge fără probleme acea datorie și nu am mai fi ajuns acum în insolvență”, a spus Popa.

Primăria DA, CJ Brăila BA

După cum se poate observa, gruparea sportivă brăileană se bazează în continuare, inclusiv în implementarea planului de reorganizare, pe finanțarea publică locală: atât pe alocările din partea Primăriei, cât și din partea CJ. În ambele cazuri, filiera de alocare indicată este ONG-ul fostului director al LPS și fost director al Direcției de Sport Brăila, Vasile Puiu, adică AS „Iubitorii sportului brăilean”.

Interesant de punctat aici este faptul că anul trecut, de exemplu, din bugetul de 1,63 milioane lei, 0,64 milioane au venit din fonduri publice, iar diferența a fost acoperită de componenta privată reprezentată, printre alții, de „Comision Trade”, firmă aparținând omului de afaceri Florin Cîrligea, „Compet Cireșu” – ONG în care Avramescu și Popa sunt asociați și în același timp acționarul majoritar al CF Brăila, dar și SC „Concivia” sau SC „Tancrad”.

Finanțarea publică a venit însă doar din partea Primăriei Brăila întrucât de la CJ Brăila, anul trecut, ca și în acest an de altfel, alocarea a fost zero. Motivul: oficialilor li se pare dubios și ilegal lanțul economic care ar lega bugetul CJ de cel al CF Brăila.

În urmă cu o săptămână președintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, a afirmat că nu va da niciun leu pentru echipa de fotbal deoarece s-ar afla în ilegalitate. Acesta a subliniat că legea nu îi permite să finanțeze CF Brăila, pentru că ar însemna să dea bani de la buget unei societăți comerciale private. Totuși Viorel Mortu a afirmat că va încerca să convoace o întâlnire la care să participe posibili investitori. „La nivel declarativ se pare că vor veni foarte mulți. Vom vedea ce se va întâmpla în urma acestei convocări urmate de dezbateri și implicări. Dorința mea ar fi ca toți cei care vor să dea un leu pentru fotbal să o facă, astfel încât să putem oferi brăilenilor spectacol sportiv de bună calitate”, a declarat la vremea respectivă președintele interimar al CJ Brăila.

La rândul său, primarul Aurel Simionescu a precizat că CLM Brăila a decis să sprijine financiar echipa, însă în zona de copii și juniori. „Până la urmă este decizia CJ în legătură cu a sprijini sau nu acest sport. Eu cred că trebuie un demers din partea domnilor consilieri care consideră că trebuie sprijinit fotbalul, să pună din nou în dezbaterea Consiliului și dacă se hotărăște bine, dacă nu, asta e. (…) Va trebui să mai discutăm o dată și la Consiliul Județean ca să avem o hotărâre. Până la urmă, o hotărâre bună sau rea este mai bună decât lipsa unei hotărâri. (…) Dacă hotărârea definitivă a CJ rămâne «Nu» atunci probabil că se va ajunge la desființare”, a conchis sursa citată.

Lipsa finanțării egal faliment

Cam așa arată la acest moment tabloul în care se poziționează clubul și echipa locală de fotbal. Privit în ansamblu se pot distinge două scenarii majore în ce privește viitorul: fie CJ revine asupra deciziei și reia finanțarea, context în care și Primăria va face același lucru și, astfel, echipa se menține în Liga a II-a, iar creditorii își primesc banii pe parcursul celor trei ani de reorganizare a CF Brăila SA; fie CJ rămâne la decizia inițială de nu investi și, astfel, CF Brăila intră în faliment.

Scenariul nu este singular întrucât, în urmă cu mai mulți ani, la fel s-a întâmplat și cu Dacia Unirea, care din cauza datoriilor a ajuns tot la faliment, iar palmaresul și jucătorii au fost preluați de către actuala CF Brăila.

În situația în care va intra în faliment, o altă echipă cu altă denumire i-ar putea lua locul, dar trebuie să o ia de la zero, adică din Liga a V-a. Exact cum s-a întâmplat la Tulcea, unde echipa fanion a orașului a intrat în faliment, o nouă echipă i-a luat locul, iar în acest moment evoluează în Liga a III-a.

Totuși, principalul investitor speră că lucrurile vor intra pe făgașul normal, adică să vină și sprijinul financiar promis al autorităților locale, situație în care și el va continua să finanțeze ca sponsor clubul de fotbal. De altfel, omul de afaceri Florin Cîrligea ar fi declarat prin cei doi reprezentanți ai clubului, că „până acum Comision Trade a venit primul cu banii și apoi autoritățile locale, după care CJ a decis că nu mai finanțează. Acum finanțatorul spune că bagă bani doar dacă mai întâi vin alocările de la Primărie și Consiliul Județean”.

„Salvați fotbalul brăilean!”

În dorința de a determina un răspuns clar și concis din partea autorităților locale, dar mai ales pentru a lua pulsul comunității locale în ce privește dorința de implicare a tuturor iubitorilor sportului rege din Brăila, cei de la CF Brăila au realizat o petiție online sub egida „Salvați fotbalul brăilean!”.

Brăilenii sunt invitați să semneze petiția în număr cât mai mare astfel încât să se vadă că, în plan local, comunitatea dorește păstrarea tradiției fotbalistice. Revenind, în paralel cu strângerea de semnături, CF Brăila vrea ca, undeva la finele acestei săptămâni, să organizeze un marș de susținere a fotbalului brăilean. Cu această ocazie, administrației locale îi va fi înmânată petiția, cu tot cu „adeziunile” brăilenilor. Astfel speră actuala conducere a clubului să înduplece Consiliul Județean să revină asupra deciziei privind finanțarea fotbalului brăilean.

SEMNEAZĂ‚ PETIȚIA ON-LINE AICI: http://www.petitieonline.com/salvati_fotbalul_brailean

Sursa: Obiectiv Vocea Brăilei