Cornea : „Nu mai eram uniți, am fost aproape să ne batem între noi”

Și în acest sezon, Național Sebiș a plecat cu gânduri mărețe la drum cu un nou antrenor la timonă. Inițial, Roland Nagy avea și semnale că ar putea să stea din nou pe banca unei divizionare secunde, atâta timp cât gruparea de pe malul Crișului Alb negocia o fuziune cu FC Maramureș Baia Mare. Până la urmă, „alb-albaștrii” au continuat în eșalonul trei, fără a se mai întări pe niște posturi deficitare.

Unul dintre acestea era cel de fundaș central, acolo unde doar căpitanull Situwe era de meserie, în timp ce Jude și Cornea proveneau din apărători laterali. Până la urmă, după accidentarea lui Situwe, ultimii doi aveau să facă pereche în multe partide în centru și nu întotdeaun au fost la înălțime. „A fost un an destul de prost pentru mine. Nu sunt deloc mulțumit pentru ceea ce am făcut pe teren, m-au chinuit și accidentările la tendonul lui Achile și la spate, dar, cu siguranță aș fi putut da mai mult. Știu că am rămas dator, în primul rând față de Roland Nagy, cel mai bun antrenor care a antrenat vreodată la Sebiș, fiindcă mi-a dat credit, mai ales că am pierdut cantonamentul de vară.   Sper să rămână și în retur și eventual să ne revanșem cu toții”, spune Cătălin Cornea, care ne-a relatat și un episod în care a fost pus la colț de fostul stelist: „Când am primit cartonașul roșu la Dej, nea” Roli m-a certat foarte rău. Mi-a spus că trebuie să-l ajut și eu pe el, dacă el are încredere totală în mine și avea dreptate”.

Vorbind pe marginea rezultatelor sub așteptări ale Sebișului, Cornea este cât se poate de sincer: „Așa se întâmplă când nu toți trag la aceeași căruță și se formează bisericuțe. Spre final, atmosfera în cadrul lotului a devenit foarte grea și asta pentru că stăteam foarte mult împreună, cinci zile pe săptămână. Unii nu mai înghițeau nici glumele, probabil ne săturasem unii de alții, la un moment dat chiar a fost aproape să ne batem între noi. Nu credeam că o să ajung să spun asta, dar era mult mai bine la Sebiș când cel puțin noi, arădenii, făceam zilnic naveta la antrenamente”. Dată fiind această situație, dar și fiindcă simte că stagnează puțin ca fotbalist, tânărul fundaș ar dori să schimbe echipa în această iarnă. „Mai am contract un an și jumătate cu Sebișul, dar aș dori să plec mai repede, măcar sub formă împrumut o perioadă. În vară, am avut o ofertă de la Recaș, înainte să se facă combinația cu Poli, dar apoi m-am accdentat și transferul a picat. Poate, nu e târziu nici acum, m-aș bucura să ajung la un club nu neapărat mai bun, ci ca să simt că am o motivație și mai mare. La 20 de ani mi-ar plăcea să am perspective și mai frumoase, acum rămâne de văzut ce se va întâmpla”, a mai explicat Cornea.

Înainte de ajunge la Sebiș, Cătălin Cornea a avut câteva șanse de a-i convinge pe antrenorii „Bătrânei Doamne” să-l rețină în Calea Aurel Vlaicu, la prima echipă. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar acum fundașul recunoaște că are șanse minime să ajungă în „alb-roșu”. „Ar fi extraordinar să primesc un telefon de la cineva de la UTA, dar nu cred că se va întâmpla asta. Problema de la tendon persistă și ea, poate chiar va rebui să operez, din păcate nu sunt în cea mai bună postură pentru a spera, ca orice alt fotbalist arădean, să joc la echipa fanion a orașului”, a încheiat Cornea.

Sursa: Sport Arad