Destin crunt

Nimeni și nimic nu ar fi  bănuit că ziua de 2 septembrie se va transforma într-un moment dramatic în zbuciumata istorie a fotbalului ploieștean. Clubul Astra a fost lovit de o nouă tragedie, la doar o zi după ce fusese împrutat la Dunărea Giurgiu, tânărul portar Alexandru Iatan trecând în lumea de dincolo. La doar 19 ani împliniți în aprilie, portarul Alexandru Iatan, internațional de juniori al Astrei Ploiești, a decedat acolo unde îi era cel mai drag, între cele trei bare de metal ale porții de fotbal, cariera sa, atât de promițătoare, întrerupându-se brusc, la fel ca și firul vieții.
 

 

Filmul evenimentelor povestit de „martori”

 

Șanțmare, coechipierul lui Iatan, nu-și poate șterge din minte clipele tragediei. Povestită de colegul lui Alexandru Iatan, tragedia de miercuri se developează într-un coșmar îngrozitor.

 

„Se chinuia să tragă aer în piept”

Antrenamentul de după-amiază al echipei pregătite de Marin Barbu era pe sfârșite miercuri, atunci când nou-venitul Alexandru Iatan s-a prăbușit pe gazon. Fundașul George Șanțmare a fost primul care a sărit să-i acorde primul ajutor. Marcat de cele întâmplate, acesta povestește ultimele ore din viața lui Iatan: „Venise dimineață, când ne-am salutat. Ne știam mai demult, așa că a fost bine primit. Am avut primul antrenament, apoi am luat masa la stadion și ne-am odihnit”.

 

„Mingea l-a lovit undeva, în stomac”

 

Orele amiezii aveau să aducă tragedia. „Nu mai era mult din antrenament, se juca o miuță. Ivașcă a executat un penalty, iar Iatan a ghicit colțul, apărând șutul. L-a lovit mingea undeva în stomac, în capul pieptului, de unde a revenit în teren. Un alt coleg a șutat, iar el a respins în corner, cu piciorul. Până să se execute cornerul, a căzut în genunchi, apoi în cap, imediat, și a rămas inert, într-o parte”, povestește Șanțmare, colegul din defensivă.

 

„Am ajuns primul la el. M-am speriat, era inconștient și cu ochii înfundați parcă. A venit și maseurul, care i-a deschis gura. Nu-și înghițise limba, dar nu respira. Se chinuia parcă să tragă aer în piept, scotea niște icnete, din când în când, era într-un fel de comă. I s-a făcut respirație artificială, masaj toracic, dar nu și-a revenit. Salvarea a venit în șapte-opt minute, spitalul era foarte aproape. Între timp, parcă a și vomitat, inconștient! L-au pus pe targă imediat și au plecat spre spital, dar am aflat că a murit până să ajungă acolo”, rememorează fundașul, care nu-și revine după șocul avut.
 

 

Aflat în stare de șoc, tehnicianul dunărenilor, Marin Barbu a declarat: “Iatan a apărat un penalty, mingea lovindu-l în burtă. A mai scos un șut și a căzut lat. Salvarea a venit imediat, dar nu a mai putut face nimic”.

 

Tehnicianul de la Giurgiu, Marin Barbu, povestește și el nefericita întâplare: „E nemaipomenit ce a fost. Era băiatul în poartă și a apărat un 11 metri, dar mingea l-a lovit în stomac. S-a ridicat, a mai apărat un șut, a mai făcut câteva mișcări, iar în cele din urmă a căzut pe teren. Ne-am dus la el, dar nu am mai avut ce face. A venit și Poliția, o sa îi facă și autopsia să vadă ce s-a intâmplat. Nu imi explic, pentru că șutul ăla care l-a lovit nu a fost așa puternic. Cine știe ce o fi avut… Nici măcar nu a fost lovit în cap sau așa ceva. Și băiatul care a tras, Ivașcă, e distrus”  – spune “Magiun”
 

A plecat cu zâmbetul pe buze
 

Adus la clubul ploieștean în vara lui 2007, Iatan mai avea patru ani de contract, iar ultima convocare la Naționala under 19 data din primăvară, când a participat la Turneul de Elită pentru calificarea la CE.

 

În vârstă de doar 19 ani (era născut pe 15 aprilie 1990), Iatan a venit la Ploiești în urmă cu doi ani, de la Școala „Marius Lăcătuș”, și a fost, ca junior, titular incontestabil în liga a II-a, ajutând la promovarea echipei CSM FC Ploiești în Liga a II-a. Apoi, a apărat poarta echipei din “9 mai” și în sezonul trecut, în eșalonul secund, alături de Gabriel Popa și, apoi, Bogdan Miron, bifând a doua promovare consecutivă, de această dată în Liga I, devenind și un obișnuit al convocărilor la loturile naționale de juniori. Iatan a făcut parte și din lotul pentru liga I, ultima dată fiind rezerva lui Munteanu la meciul cu Rapid, de săptămâna trecută, după care acesta a fost de accord cu un împrumut al său la Giurgiu, unde să se poată lupta cu șanse, pentru postul de titular. Astra l-a rechemat de la Dunărea pe Gabriel Popa, care de miercuri a revenit sub comanda lui Gheorghe Nițu, iar Iatan a plecat, sub formă de împrumut la Giurgiu, unde s-a și întâmplat tragedia.

 

Foștii coechipieri se aflau la antrenament când președintele Marian Manea a primit telefon pentru a i se comunica tragica veste, fotbaliștii aflând de nenorocire după ședința de pregătire, mulți dintre ei neputându-și stăpâni lacrimile. Telefoanele au început să sune, colegi, prieteni, cunoscuți, deplângând tragica soartă a acestui copil, plecat mult prea  devreme dintre noi. Familia a reușit să ia legătura cu clubul, clipele petrecute fiind greu de redat și imposibil de explicat.

 

Ieri, la Spitalul din Giurgiu a avut loc autopsia, în speranța că se va descoperi cauza decesului, jucătorul neavând, până acum, nici ceea mai mică problemă de sănătate, el efectuând vizita medicală regulat,  atât la Astra cât și la lotul național, când a fost convocat.

 

Conducerea se va întruni pentru a lua decizii privind programul ulterior al echipei, în funcție de ziua înmormântării.

 

Directorul General al clubului Astra, Doina Radu:
“Era un copil foarte drag tuturor. A plecat la Giurgiu promițând că va apăra foarte bine și va ajunge la lotul de tineret. Spunea tuturor că este foarte important să joace cât mai mult și s-a bucurat că acolo va fi mai aproape de casă”

 

Antrenorul lui Alex Iatan la lotul național de tineret, Adrian Văsîi:
"Nu știu cum s-a întîmplat, nu țin minte ca Iatan să fi avut vreo problemă de sănătate. Îmi pare foarte rău de el, e mare păcat că s-a întîmplat așa. Avea în față o carieră frumoasă, era un băiat deschis, optimist. Nu-mi vine să cred ce i s-a întîmplat"
 

 

Valeriu Răchită, fost antrenor la echipa FC Ploiești:
"Nu-mi vine să cred, sunt șocat de soarta acestui copil! Acum 2 ani, când am pornit la drum din Divizia C, l-am chemat în cantonament la Predeal. Când am văzut ce calități avea, mi-am zis că nu avem voie să pierdem un asemenea talent. Ce pot să mai spun? Șocul veștii este prea mare! Cred că ar fi ajuns un portar mare, acum tot ce mai putem face este să ne aducem aminte de el… Dumnezeu să-l odihnească!"
 

 

Marius Șumudică – fost antrenor:
“Era un copil bun, îmi este foarte milă de familia lui, de cei care îl vor plânge de acum încolo”
 

 

Ion Moldovan – fost antrenor:
”Avea un talent nativ extraordinar, și, nu degeaba erau destui cei care vedeau în el un mare portar. Sunt șocat de o asemenea tragedie, este păcat de sufletul acestui copil tânăr”
 

 

Cristi Munteanu (portar Astra):
"Este un moment mai mult decât greu pentru noi. Acum câteva zile era colegul nostru, iar acum mergem la înmormântarea lui. Este mare păcat să ai 19 ani și să-ți se întâmple așa ceva. Cred că Dumnezeu a avut nevoie de un copil bun și l-a ales pe el. Era un fotbalist foarte talentat. Fusese rezervă la meciul cu Rapid și era foarte bucuros, încasase și el o primă de joc. Alexandru nu era un copil bogat, muncea foarte mult și avea o plăcere mare să se antreneze. Mie pur și simplu nu-mi vine să cred. Când a plecat la Giurgiu i-am dat o pereche de mănuși și parcă aștept acum să vină de la antrenament. Acestea sunt adevăratele tragedii, nu că pierzi un meci sau un campionat…"
 

 

Gheorghe Nițu (antrenor cu portarii Astra)
"Era un copil plin de viață, un real talent, iar fotbalul românesc a pierdut un jucător de mare viitor. Am ținut la el ca și la copilul meu, mă atașasem mult de el și el de mine. Este foarte greu, n-am putut dormi toată noaptea și nu cred că voi putea în zilele următoare. Nu-mi vine să cred. Era un copil căruia îi plăcea să muncească foarte mult, era mereu cu zâmbetul pe buze. În ziua în care a plecat la Giurgiu, cineva spunea că o să ne lipsească glumele lui. Apoi am aflat că nu mai este printre noi… Incredibil…"
 

 

Marian Manea (președinte Astra Ploiești)
"Este un moment foarte greu pentru noi toți. O pierdere mare, nu atât că l-am pierdut pe fotbalistul Iatan, cât aceea că l-am pierdut pe omul Iatan. A venit aici în urmă cu mai bine de doi ani, a crescut lângă noi, își dorea cu tărie să facă performanță și să ajungă cineva. Era un copil cu o situație financiară modestă, iar ambiția lui de a se pregăti și de a ajunge un mare portar era remarcabilă. Din păcate, destinul este implacabil. S-a bucurat mult că pleacă acolo pentru că avea posibilitatea să apere meci de meci. Iar, la antrenament, a ținut să apere un penalty, mingea l-a lovit în zona stomacului, s-a ridicat și a respins și cu piciorul mingea trimisă a doua oară de colegul său. După care s-a prăbușit… Efectiv, până nu se fac cercetările medicale nu putem ști cauza. Nu vreau să acuz pe nimeni, însă eu cred că a murit cu zile. Un fotbalist cu atâtea jocuri la echipele naționale și controlat de către medicii de acolo nu avea cum să aibă probleme nedepistate. Chiar și noi am reverificat toate fișele lui Alexandru pe care le-a făcut la noi și nu am găsit nimic în neregulă.  Nu vreau să acuz pe nimeni, nu știu cum s-a făcut asistența medicală, însă, dacă s-a înecat cu vomă, după cum se pare, dacă știau ce să-i facă, cred că putea fi salvat"
 

 

Virgil Colfescu, impresarul jucătorului
“Nu am cuvinte pentru ce s-a întâmplat, nu îmi vine să cred. Era un copil foarte talentat. Uneori destinul este nedrept”