„Nu știu nimic despre investitori, mie nu mi s-a spus nimic”

Publicat: 17 Jun. 2010, 20:05 Actualizat: 17 Jun. 2010, 20:08 Seria 2
„Nu știu nimic despre investitori,  mie nu mi s-a spus nimic”

Președintele clubului UTA recunoaște că, în afara variantei cu
finanțatori ruși, nu există acum alte soluții pentru Bătrâna Doamnă
– ajunsă aproape de scandeță în alte două cazuri mari: Vasiljevic
și Pietraru.

Giovanni Catanzariti este președintele în funcție al clubului UTA,
ocupând poziția de președinte al Comitetului Director, forul care
conduce practic gruparea arădeană. Într-un moment în care se spune
că Bătrâna Doamnă va avea în scurt timp noi finanțatori,
informațiile fiind contradictorii, omul nr. 1 al clubului nu
știe… nimic.

– Domnule Catanzariti, ce este adevărat și ce nu din
ceea ce spune despre UTA, despre posibilii ei noi
finanțatori?

– Sincer, nu știu nimic.

– Chiar nimic?
– Știu doar ce știi și tu, ceilalți ziariști sau suporterii
care urmăresc ziarele și site-urile. Pe mine, ca președinte al
clubului UTA, nu m-a anunțat nimeni că s-au găsit oameni de afaceri
dispuși să investească la UTA ori să participe, într-un fel sau
altul, la finanțarea clubului.

– Bun, dar ceva se întâmplă. Circulă multe zvonuri, se
fac speculații, am senzația că suntem manipulați ori că măcar se
încearcă o serie de diversiuni, semn că există un sâmbure de
adevăr…

– Prea multe nu am cum să spun, din moment ce nu știu. Eu sunt
președintele clubului și nu m-a căutat nimeni până acum. Nici
autoritățile locale, despre care doar am auzit și am citit că sunt
în căutarea unei soluții de finanțare a clubului, ceea ce e foarte
bine, nici posibilii investitori ori reprezentanți ai lor. Mie mi-a
spus doar Ionuț Popa că a fost contactat de domnul Popescu de la
Câmpulung, pentru a i se cere să nu accepte altă ofertă, fiind
dorit în continuare la UTA dacă sosesc noii finanțatori. Și colegul
meu de la club, Alexandru Meszar, mi-a mai spus că a fost chemat la
București, la discuție cu domnul Popescu, care s-a interesat cum ar
putea să colaboreze clubul Atletico cu UTA în cazul în care vine o
nouă finanțare. Din ce am înțeles, acel domn Popescu îi consiliază
pe partea sportivă pe investitori și că ar urma să lucreze la UTA
cu Ionuț Popa, dacă se întâmplă ceva concret.

– Și cine ar fi acei investitori despre care nimeni nu
spune nimic concret?

– Asta nu știu. Sună aiurea, dar nu știu, nu mi-a spus nimeni.
Știu ca și voi că sunt ruși, că vor să invească într-o afacere la
nivel național în România și că sunt dispuși să finanțeze UTA. Cum,
în ce condiții, cu ce strategie, cu ce buget habar nu am, pentru că
nu mi s-a spus. Nici mie, nici lui Meszar nu ni s-a cerut o
situație a clubului, acte sau ceva de acest gen. Deci ar trebui
să-mi dau cu părerea despre ceva ce nu știu.

– Să fie vorba despre firma Ritzio, așa cum se
vehiculează de câteva zile?

– Nu știu, nici nu am auzit de această firmă.

– Care ar fi situația clubului UTA acum, ce
presează?

– Sunt câteva probleme pe care nu am reușit să le rezolvăm,
pentru că nu am avut resurse și posibilități. Una dintre ele este
datoria pe care UTA o are din anul 2008 la omul de afaceri Ion
Pietraru. Este o problemă pe care noi am moștenit-o, nu ne
aparține. Acest domn i-a adus gratis la UTA, în 2006, pe Dănălache
și Hidișan. Înțelegerea cu vechea conducere era ca în 2008 să i se
plătească 200,000 de euro, pentru cei doi. Suma ar fi putut fi
plătită și în 2007 și în 2008, când UTA a primit peste 200,000 de
euro de la Urziceni pentru Dănălache. Ar fi fost bani, iar dacă
Hidișan era vândut la timp, ar fi fost și mai mulți, dar nu s-a
întâmplat nimic. Acum există un proces între UTA și domnul Pietraru
și în scurt timp se va ajunge în situația în care trebuie ales
între faliment și plata banilor. Apoi e cazul Vasiljevic, care iar
nu ne aparține. Până în toamnă vor fi probleme și cu acest caz,
care înseamnă 230,000 euro, dar eu cred că dacă UTA ar avea 100,000
de euro disponibili s-ar putea negocia și închide ușor această
problemă. Mai sunt circa 90,000 de plată la salarii, pentru a
închide povestea cu jucătorii. Au apărut aceste întârzieri pentru
că din banii de salarii a trebuit să plătim datoriile moștenite la
stat, precum și pe Chirilă, Spiru, Florin Dan, alte probleme pe
care nu le-am făcut noi.

– Dacă nu vin investitorii vehiculați există vreo
soluție pentru UTA?

– Acum nu există. Și dacă, să zicem, Universitatea Goldiș ar
continua să sponsorizeze, banii nu ar ajunge, pentru că cazurile
Vasiljevic și Pietraru înseamnă aproape 450,000 de euro. Ar fi
existat soluții dacă am fi reușit să promovăm, dar nu am reușit din
păcate. Dacă promovam, primeam 900,000 euro de la Ligă, probabil
sponsorul principal ar fi rămas la club, UTA era mult mai tentantă
pentru alți finanțatori, ne-am fi descurcat mult mai ușor.

– Atât dumneavostră, cât și Sandu Ion ați oferit bani
clubului UTA sub formă de creditare. Este adevărat că nu plecați
din club, dacă se pune problema, decât dacă primiți înapoi sumele
împrumutate?

– Nu pot să vorbesc în numele lui Sandu Ion. În ce mă privește
pe mine, ce aș putea să zic? A venit cineva să mă întrebe cine sunt
și ce am făcut și ce pretenții am? N-a venit. Să zicem că îmi cer
banii înapoi, dar cui îi cer, cum îi cer? Discutăm aiurea, dacă îmi
cer sau nu banii și nu știm nimic încă. Da, dacă se poate mi-aș
dori banii, dar asta nu înseamnă că o să-i și primesc, că va fi
cineva dispus să-i returneze sau că vor exista bani în club pentru
plata împrumuturilor. Văd că unii mă pun deja la zid și mă
consideră oaia neagră a clubului, dar eu n-am zis niciodată că nu
plec de la UTA fără banii mei. Asta e o discuție care se poate face
în momentul în care se întâmplă ceva concret, dacă se întâmplă. Nu
mă interesează să-mi recuperez toți banii odată, nu voi fi eu cel
care pune contre UTA-ei, dar nici nu îmi cade bine după ce am luat
banii familiei și ai afacerii mele și i-am dus la club în momente
critice, în care ori puneam banii jos, ori nu mai eram programați
și ajungeam să fim retrogradați, să mi se spună că sunt profitor,
bandit și mai știu eu ce. Eu n-am băgat UTA în colaps, nu am făcut
afaceri proaste pentru club, nu am ignorat datoriile la stat și
impozitele, nu mi-am bătut joc de jucători ori de angajați, nu am
avut salariu și am pus mereu de la mine când au fost blocaje și
probleme. Până și Meszar a împrumutat cu 60,000 de euro de la el,
Sandu Ion a mai venit de asemenea cu împrumuturi, pentru datoria la
Steaua și ne-a mai ajutat cu circa 100,000 de euro, nu știu exact
acum, pentru că situația a fost atât de grea, încât ori puneam
banii, ori dispărea UTA. Și atunci tot eu sunt groparul? Au mai
fost banii de la CLM și CJA, care ne-au căzut bine, dar din ei nu
s-au putut face plăți în contul datoriilor, tot noi, cei din club,
a trebuit să găsim soluții pentru cele mai multe datorii.

– N-am spus că sunteți groparul, dimpotrivă cred că ați
avut un aport esențial în momente foarte grele și observ că v-ați
făcut destui dușmani…

– Asta nu contează, oricine are dușmani, tot ce vreau să spun
este că m-am străduit să fac ce am știut eu mai bine, chiar dacă
asta a însemnat să aduc bani mulți de acasă, pentru ca acum să mi
se spună că am inventat creditări. Sunt oameni în club care mă pot
verifica ușor dacă s-ar pune problema.

– Bun, și cum rămâne cu UTA, dacă vin sau nu vin
investitorii?

– Nu știu în acest moment. Deocamdată aștept, să văd cât adevăr
este în povestea asta, dacă se întâmplă sau nu ceva. Dacă se
întâmplă va fi bine, pentru că automat apare o sursă de finanțare.
Dacă nu se întâmplă nimic, va fi foarte greu. Singuri nu ne mai
putem descurca, pentru că nu mai avem bani nici măcar să-i
împrumutăm clubului.

Articol scris de Sebastian
Șiclovan

Publicat: 17 Jun. 2010, 20:05 Actualizat: 17 Jun. 2010, 20:08 Seria 2
Pe aceeași temă