Ionuț Dragomir: „Craiova mi-a rămas în suflet”

Marius ANGHEL 23 Apr. 2014, 17:33 Seria 2
Ionuț Dragomir:**

Vi-l mai amintiți pe Ionuț „Garcea” Dragomir? Fostul fundaș stânga al FC Universitatea Craiova și Pandurii Târgu Jiu, al cărui joc semăna cu cel al italianului Gennaro Gattuso, rememorează cu plăcere perioada petrecută în Oltenia și în special cea din Bănie, unde „suporterii sunt fantastici”.

„Garcea” a vorbit despre situația fotbalului craiovean și despre planurile sale de viitor, sperând ca în viitorul apropiat să-și facă un nume în antrenorat, acum fiind prins cu plimbările cu fiul său, Darius, care are 11 luni.

– Sunt câțiva ani în care nu am auzit mai nimic de Ionuț Dragomir. Ce mai face „Garcea”?
– Mulțumesc de întrebare. Ce să fac, îmi petrec timpul cu copilașul meu de 11 luni, pentru că el este foarte important acum în viața mea. Nu știu dacă îl facem fotbalist, dar mi-aș dori, îi pun mereu mingea de fotbal la picioare. Să fie sănătos, asta e cel mai important, și drumul în viață și-l va face el după cum îi spune inima. În rest, mai nou mă ocup cu Asociația de Fotbal „Ionuț Dragomir”, care merge așa și așa, că na, nu mai sunt copiii care erau înainte. Acum sunt preocupați mai mult de calculator decât de mișcare. Ne chinuim să facem ceva pentru fotbalul juvenil, dar e greu.

– Cum e viața fără fotbal și spun asta pentru că v-ați retras brusc? Ne așteptam să începeți cu antrenoratul…
– Așa este, dar am avut ceva probleme personale și m-au ținut departe de teren. Dar o să revin și sper să o fac în forță, de asta am licența A de câțiva ani buni. Au fost niște probleme, nu am putut să plecăm din București, nu vreau să vorbesc despre asta… Am fost puțin rupt de ce înseamnă fotbal.

„Lumea are nevoie de fotbal acolo”

– Cum vedeți dumneavoastră fotbalul craiovean de astăzi?
– Privesc cu părere de rău ce se întâmplă acolo, pentru că mă leagă multe amintiri frumoase de Craiova. Cred că am pus cel mai mult suflet în Oltenia și asta datorită publicului, dar ce se întâmplă de ani de zile mi-a lăsat un gust amar. A dispărut, a reapărut… Păcat de acest brand atât de mare!

– Cum vedeți disputa asta dintre FC Universitatea și CS Universitatea, ținând cont că ați jucat cu leul pe piept?
– Lumea are nevoie de fotbal acolo, la Craiova. Că e CS, că e FC nu ar trebui să conteze. Îi înțeleg pe cei de la CSU, care au coagulat foștii fotbaliști de marcă. Încearcă să facă ceva acolo și se pare că reușesc din primul an promovarea. Privesc cu respect ce se întâmplă acolo. Cu mulți de la CSU am jucat și eu, îi cunosc bine, sunt oameni serioși. Îmi aduc aminte cu plăcere de Bădiță, de Ovidiu Stângă, care a fost antrenor, de Cristescu… Trebuia să se întâmple ceva la modul ăsta, să se facă o echipă nouă, cu potență financiară. Nu știu de ce nu e înțelegere, pentru că nu s-a făcut această echipă din răutate, ci pentru fotbal, pentru oraș. Cei de la FCU s-au gândit să revină doar pentru că primăria a făcut echipa asta, au fost deranjați de inițiativa celorlalți. Îmi pare rău de cei de la FCU. Ei reprezintă, în opinia mea, Craiova fotbalistică. Am înțeles că nu mai au nici o șansă să revină, pentru că sunt în faliment…

– Ați urmărit eșalonul secund? Credeți că va promova CSU în Liga I?
– Da, am urmărit Liga a II-a și sunt convins că CSU Craiova va promova din punct de vedere sportiv. Să vedem dacă îndeplinesc criteriile juridice, că am văzut că ar fi ceva probleme în acest sens. E o tâmpenie să nu fie lăsați să promoveze dacă își vor câștiga acest drept pe teren. Dar suntem în România, e posibil orice.

„Publicul era fantastic, mă iubea”

– Ce amintiri aveți despre Craiova?
– Am cele mai frumoase amintiri, pentru că și acum lumea care mă cunoaște îmi leagă numele numai de Craiova, cu toate că am mai jucat și la alte echipe importante, cum ar fi Oțelul Galați, Pandurii, Petrolul, UTA. Toată lumea mă asemuiește cu FC Universitatea Craiova și tare mă bucură. Îmi aduc aminte când am debutat în Divizia A (FCU Craiova – Dinamo 1-2 / 5.8.1999 – n.r.), când am jucat cu echipele importante și am făcut-o bine și publicul era fantastic, mă iubea. A fost un paradox pentru mine și asta pentru că bucureștenii nu erau priviți cu ochi buni, în schimb eu eram foarte iubit. Orașul Craiova mi-a rămas în suflet!

– Regretați că nu ați obținut un trofeu cu FC Universitatea?
– Da, sigur! Regret și că nu am rămas acolo, pentru că a trebuit să plec. Știți cum e, majoritatea fotbaliștilor au probleme cu venirea domnului Nețoiu, a lui Dinel Staicu. Eu eram deținut în coproprietate și îmi făceam treaba doar ca să mănânc o pâine și ăsta a fost dezavantajul meu.

– Ați păstrat legătura cu colegii din echipa Craiovei de atunci?
– Cum să nu țin legătura cu foștii colegi? Am vorbit mereu cu Robert Vancea, îmi este un prieten foarte bun, cu Cristescu, Neagoe, care mi-a fost coleg la Craiova și antrenor la Târgu Jiu, și sunt și alții cu care mă „întâlnesc” pe Facebook, cum ar fi Șoavă sau Naicu. Vorbim des.

„Pandurii au jucat în Liga Europa și sunt de felicitat”

– Ați pomenit de Pandurii mai devreme. Ce părere aveți despre formația din Târgu Jiu în acești ultimi ani?
– Fiecare echipă are și urcușuri, și coborâșuri. Pandurii au jucat în Liga Europa și sunt de felicitat, chiar dacă nu au trecut de grupe. Mă bucur că am jucat și acolo trei ani. Oamenii de la Târgu Jiu erau precum cei de la Craiova din vremea aia, adică foarte serioși. Acum, este normală și semicăderea din ultimele etape. Au fost multe plecări de jucători și cea mai mare pierdere este Marin Condescu, unul dintre cei mai sufletiști oameni de fotbal pe care i-am cunoscut.

– Pe când vă vedem antrenând și de unde ați dori să începeți această meserie?
– Aș vrea să o iau de jos. Am început cu copii, dar sper să urc și eu în curând la seniori. Îți trebuie șansă, altfel e greu să răzbești. Uitați-vă la marii jucători, care nu au prins un culoar favorabil să se afirme. Ar fi bine să antrenez o echipă de Liga a II-a chiar și ca secund pentru început. Nu vreau să sar direct în Mercedes. Eu sunt obișnuit cu greul și cu munca. Sunt de părere că toată viața am de învățat.

Ionuț Dragormir
– născut pe 4.07.1974, în București;
– a jucat 181 de meciuri în Divizia A și a marcat două goluri, iar în Divizia B a bifat 103 partide, având opt reușite;
– a bifat trei partide în Cupa UEFA (două în sezonul 2000-2001 și una în 2004-2005), fără să marcheze;
– a evoluat pentru următoarele formații: Steaua Mizil, Atletic București, Midia Năvodari, FC Universitatea Craiova, Petrolul Ploiești, UTA Arad, Oțelul Galați, Pandurii Târgu Jiu, Minerul Lupeni.

Sursa: Gazeta de Sud

Marius ANGHEL 23 Apr. 2014, 17:33 Seria 2
Pe aceeași temă