ANCHETĂ‚ | FC Rapid 1923 și acționarii au făcut datorii de 8.000.000 de lei într-un singur an. Clubul are un singur angajat, încasări de 29.000 de lei și cheltuieli de 1,8 milioane în primele 7 luni de funcționare

FC Rapid 1923, grupare abia promovată în Liga 2, a strâns în 2018, prin clubul și ONG-ul acționar, datorii de peste 8.000.000 de lei.

Situația este absolut surprinzătoare din mai multe puncte de vedere:

– anul trecut, publicului i-a fost prezentat un tânăr om de afaceri, Victor Angelescu, despre care s-a spus că va prelua 40% din acțiuni și că va investi masiv în „noul Rapid”.

– același Angelescu a promis că va asigura în Liga 3 buget de peste 1.000.000 de euro (4.700.000 de lei). Această investiție NU se regăsește în fișa fiscală a Societății Comerciale FC Rapid 1923 SA. Se regăsesc, în schimb, datorii de milioane.

– în ultimul an, echipa a jucat, totuși, la un nivel inferior, doar în Liga 3, acolo unde nu e nevoie de sume uriașe pentru a promova. E suficient să spunem că CSM Școlar Reșița a promovat din Liga 3 în Liga 2 cheltuind la prima echipă până în 1.500.000 de lei (aproximativ 300.000 de euro), iar FC Petrolul 1924, echipa cu cel mai mare buget din Liga 2 în sezonul recent încheiat, a primit de la concernul Veolia un buget de 8.500.000 de lei (1.800.000 de euro).

Datorii FC Rapid 1923, în doar 7 luni: peste 4,3 milioane de lei. ONG-ul acționar a avut în 2018 excedent de 2 milioane și datorii de 3,7 milioane

ProSport vă prezintă starea financiară concretă a „noului Rapid”, dincolo de vorbele frumoase care li se spun suporterilor în studiourile TV și în conferințele de presă.
Iată cum arăta balanța fiscală a clubului la 31 decembrie 2018, după nici măcar un an de la înființare:

SC FC Rapid 1923 SA (clubul care participă efectiv cu echipa în competițiile FRF) a raportat

> pierdere de 1.766.952 lei (aproximativ 375.950 euro),

> datorii totale de 4.335.721 lei (aproximativ 922.500 de euro).

De menționat că FC Rapid 1923 a declarat la Fisc că are un (1) singur angajat! Cazul este unic în peisajul fotbalistic.

În același an 2018, în Liga 1, FC FCSB SA a avut 68 de angajați, FC Dinamo 1948 – 42 de angajați, CSU Craiova – 77 de angajați, iar retrogradatele Dunărea Călărași – 84 de angajați și Concordia Chiajna – 31 de angajați.
Din Liga 3, alte nou-promovate (asemenea FC Rapid 1923) s-au prezentat astfel: Oltul Turris Tr. Măgurele – 32 de angajați, iar FK Csikszereda – 110 angajați.  

ONG-ul ACS Academia Rapid 1923 (fostul Redivivus), acționar cu 33,33% la FC Rapid 1923, a raportat în 2018:

> profit de 2.001.422 lei (aproximativ 425.835 euro),

> datorii urgente (plătibile în maximum un an) de 3.712.894 lei (aproximativ 790.000 de euro).

ONG-ul AC S Academia Rapid 1923 a anunțat Fiscul că nu are niciun angajat.

Relativ la această situație, experți contabili solicitați de ProSport au clarificat: „Poți să înregistrezi profit și datorii fără nicio problemă. Nu e o contradicție. Datoriile poți să le plătești mai târziu, în funcție de când le vine scadența – în cazul de față, urgent, adică în maximum un an -, iar profitul îl faci imediat. Cum e cu banii pe bilete. Asociații din acest ONG dispun de lichidități imediat, pentru că suporterii plătesc cu bani cash sau cu cardul, pe loc, biletele de intrare la meci. Deci, veniturile sunt imediate.
Mai e și situația în care faci profitul acum, îl scoți cumva de acolo – pentru că ONG-urile nu sunt ca societățile comerciale, să împartă dividende din profit -, iar când vine scadența datoriilor, le amâni sau  pur și simplu nu le plătești. Chiar dacă ulterior furnizorii se îndreaptă împotriva ta pe calea instanței, banii s-au dus, nu mai pot fi recuperați”.

În 7 luni, FC Rapid 1923 a avut încasări de 29.000 de lei și cheltuieli de 1,8 milioane!

Cazul „noului Rapid” este unul deosebit tocmai prin schema foarte complicată și bizară construită în jurul clubului.
Pentru a se evita orice speculație, această anchetă prezintă strict fapte, cifre concrete și acte reale.
Cititorii vor trage singuri concluziile.

Așadar,

SC FC Rapid 1923 este deținut, în acte, de 3 acționari:

– un off-shore cipriot: Casazela Ltd., cu 40%,

– un ONG: ACS Academia Rapid 1923 (fostă Redivivus), cu 33,33%,

– o persoană fizică: Ovidiu Burcă, fost jucător, cu 26,67%.

Iată actele doveditoare:

Patronii din acte ai FC Rapid 1923 SA: un off-shore cipriot, un ONG și persoana fizică Ovidiu Burcă. În nici 7 luni de activitate, clubul a făcut datorii de peste 4,3 milioane de lei, iar la sfârșitul lui 2018 a raportat pierderi de 1,8 milioane

Marea anomalie, pe care nici reprezentantul off-shore-ului cipriot Casazela, Victor Angelescu, n-a reușit s-o explice coerent într-un dialog purtat în luna martie cu reporterul ProSport, este că încasările se fac în conturile ONG-ului, iar cheltuielile se trec în contul clubului.

Banii plătiți pe bilete de fanii rapidiști merg în ONG, care este și organizator al meciurilor, deși acest lucru, spun specialiștii consultați de ProSport, este pe muchia legii. Unul dintre cei mai buni consultanți fiscali din România, care a analizat cu reporterul ProSport situația de la FC Rapid 1923, a tras un foarte serios semnal de alarmă: acest artificiu este ilegal pentru că lipsește de venituri societatea comercială (adică FC Rapid 1923). Echipa de fotbal, care aparține clubului, joacă niște meciuri la care spectatorii plătesc bani pe bilete. Dar banii intră în alte conturi, nu la club. Așa se ajunge ca FC Rapid 1923 să aibă încasări de nici măcar 30.000 de lei.

Un alt expert afirmă că „este legal, dacă există un acord între ONG-ul acționar și Societatea Comercială. Însă, atenție, acesta este un artificiu, posibil legal, care pune clubul în pericol evident. De obicei, datoriile sunt către creditori, furnizori, prestatori de servicii cum ar fi fotbaliștii etc. În cazul în care creditorii cer și obțin insolvența sau chiar falimentul Societății Comerciale, banii nu mai pot fi recuperați de la ONG. Fiind entități separate, cu CUI și conturi diferite, clubul și acționariul său nu răspund în solidar. În cazul în care datoriile vor copleși clubul Rapid 1923, ONG-ul acționar rămâne cu banii. E neobișnuit că se întâmplă acest lucru. Sunt curios ce se face cu acest profit raportat de ONG, în timp ce societatea pe care e clubul raportează pierderi„.

Dacă încasările din bilete merg la ONG, în schimb diversele cheltuieli sunt înregistrate la FC Rapid 1923.
Așa s-a ajuns la situația aberantă că „noul Rapid” are, în 2018,

– venituri totale de 28.908 lei

și

– cheltuieli totale de 1.795.009 lei!

De aici rezultă și pierderea contorizată de FC Rapid 1923: peste 375.000 de euro în ceva mai mult de o jumătate de an.

Enorm, pentru un club abia înființat și care activează în Liga 3.

Bilet față-verso la unul din meciurile jucate de FC Rapid 1923 în sezonul recent încheiat. Se poate vedea, în josul primei părți, anunțul scris cu litere minuscule: „Acest eveniment este organizat de ASOCIAȚIA CLUBUL SPORTIV ACADEMIA RAPID BUCUREȘTI, beneficiar al sumelor rezultate din vânzarea biletelor”. Acest artificiu a făcut posibil ca FC Rapid 1923 să nu aibă aproape deloc încasări, în timp ce ONG-ul ACS Academia Rapid, controlat de Angelescu, Burcă și Niculescu, să aibă excedent 2.000.000 de lei

În urmă cu câțiva ani, alți doi patroni s-au jucat, de asemenea, cu încasările și cheltuielile Rapidului. Numele lor: George Copos și, ulterior, Valerii Moraru.

Ultimul patron al FC Rapid, Valerii Moraru, a evitat și el, în ultimul an de dinaintea falimentului, conturile clubului. Încasările și cheltuielile s-au făcut direct din conturile firmei Azuga Waters, fără ca administratorii FC Rapid să aibă vreun control asupra acestora. Datoriile s-au strâns, iar în iunie 2016 s-a pronunțat falimentul.

În primăvara lui 2016, timp de 3 luni (aprilie – iunie), ProSport a avertizat aproape zi de zi, cu dovezi – documente concrete, interviuri și declarații ale celor implicați, rapoarte ale administratorilor și adrese interne ale angajaților îngrijorați -, că FC Rapid se îndrepta cu viteză către faliment.

Conducătorii de atunci ai clubului au negat cu vehemență că ar fi vreun pericol, iar destui suporteri au crezut explicațiile șefilor, care afirmau că totul e o minciună, iar ProSport ar purta „o campanie de defăimare”. Printre cei care vorbiseră în publicația noastră despre catastrofa iminentă se numărau Viorel Moldovan, Florin Manea (acum director sportiv), Ovidiu Burcă (acum președinte), Daniel Pancu (acum antrenor), administratorul judiciar și administratorul special.

Chiar și după pronunțarea falimentului, pe 11 iunie 2016 – decizia tribunalului a fost publicată tot de ProSport -, patronul de atunci și oamenii săi au continuat să susțină că nu e adevărat, că nu e nicio problemă și că FC Rapid va reveni în circuit.
Deznodământul se știe.

Doi dintre acționarii clubului controlează ONG-ul care ia banii suporterilor

ProSport a obținut documentele privind structura de conducere a pânzei de păianjen țesute în jurul FC Rapid 1923.

Veți vedea, numele câtorva oameni se regăsesc în toate documentele.

> CLUBUL

FC Rapid 1923 este, așa cum am spus mai sus, deținut de

– Casaleza Ltd., un off-shore cipriot cu acționari ascunși, dar al cărui reprezentant la vedere este tânărul Victor Angelescu, ca administrator. În dialogul purtat în luna martie cu reporterul ProSport, omul de afaceri a garantat că nu este doar administrator al off-shore-ului, ci și acționar în firma făcută la Nicosia, fără să poată explica de ce a recurs la soluția off-shore-ului în Cipru, dacă nu există nimic de ascuns și intențiile sunt oneste. Casaleza Ltd. deține 40% din club.

– ONG-ul ACS Academia Rapid 1923 (se observă că a fost ales un nume cât mai asemănător cu al clubului. Practic, numai cineva pus în temă dinainte poate sesiza că ACS Academia Rapid 1923 și SC FC Rapid 1923 nu sunt aceeași entitate) – 33,33%,

– Ovidiu Burcă, pe persoană fizică – numit de curând președinte la FC Rapid 1923 – 26%.

> ONG-ul

După modificări succesive ale listei de asociați, începând cu 28 martie 2019, membrii ACS Academia Rapid 1923 sunt

– Ovidiu Burcă (membru),

– Victor Angelescu (președinte),

– Andrei Nicolescu (vicepreședinte).

Iată mai jos documentele doveditoare:

ONG-ul Academia Rapid 1923, unde membri sunt frații Angelescu și Ovidiu Burcă, încasează banii plătiți de suporteri pe bilete la meciurile echipei FC Rapid 1923, care este însă înscrisă pe societatea comercială. Numele aproape similare între ONG și club pot produce foarte ușor confuzie

ACS Centrul de Performanță Rapid: altă asociație, aceiași oameni

La cele de mai sus se adaugă o altă entitate, fără legătură directă cu clubul Rapid 1923: Asociația Club Sportiv Centrul de Performanță Rapid București. Și această asociație, deși separată de celelalte două, are un nume foarte asemănător (aproape că se suprapune cu ACS Academia Rapid 1923).

Centrul de Performanță Rapid este, de fapt, fostul Asociația Regal Sport Club Ferdinand I, deținut de controversatul afacerist Claudiu Florică. Acesta din urmă a cedat clubul către oamenii din jurul „noului Rapid”, care a fost rebranduit de noii proprietari cu numele ACS Centrul de Performanță Rapid.

Consilierii locali de la Sectorul 1 au acceptat ca baza Coresi să fie cumpărată de Primărie cu 10.000.000 de lei din bani publici, apoi să fie pusă la dispoziția ACS Centrul de de Performanță Rapid.

După o serie rapidă de modificări în acte, acum câteva zile s-a ajuns la următoarea componență a membrilor care dețin ACS Centrul de Performanță Rapid:

– Victor Angelescu (președinte),

– Bogdan Angelescu (fratele lui Victor – secretar general) și

– Andrei Nicolescu (vicepreședinte).

Iată actele doveditoare:

Cum și-a modificat structura fostul Regal Sport Club Ferdinand, acum Centrul de Performanță Rapid. Președinte este, începând din 28 mai, Victor Angelescu. La Centrul de Performanță ar urma să intre banii de la Centrul Cultural al Sectorului 1

Practic, din tot ceea ce s-a vehiculat și promis până acum, singura investiție certă și verificabilă a fost făcută, de fapt, de cetățenii Sectorului 1, prin intermediul Primăriei, locuitorii bucureșteni plătind 10.000.000 de lei pentru cumpărarea bazei Coresi și punerea ei la dispoziția „nouluI Rapid”.

În rest, presupusele investiții făcute de acționari nu se regăsesc în documentele depuse la Fisc. În schimb, datoriile de milioane de lei sugerează că și la acest club nou ar putea funcționa schema de la cel vechi: „investitorii” ar fi, de fapt, creditori care împrumută Rapidul, urmând să-și recupereze ulterior banii, cu sau fără dobândă.

Victor Angelescu, Andrei Nicolescu și Ovidiu Burcă peste tot

După cum se poate vedea și din actele de mai sus, omul de afaceri Victor Angelescu este aproape peste tot: reprezentant al off-shore-ului care deține 40% din FC Rapid 1923, președinte al ONG-ului care încasează banii pentru meciurile jucate de echipa clubului și, de asemenea, președinte la Centrul de Performanță Rapid.

Avocatul Andrei Nicolescu, partenerul de afaceri al lui Sebi Ghiță, este prezent în două entități: vicepreședinte al ONG-ului care ia banii suporterilor și vicepreședinte la Centrul de Performanță Rapid (unde, veți vedea mai jos, se preconizează că vor intra banii Primăriei).

Ovidiu Burcă este acționar la FC Rapid 1923 și membru în ONG. Până acum câteva zile, Burcă a fost și membru în Centrul de Performanță Rapid, dar a fost înlocuit de fratele lui Victor Angelescu.

ProSport a încercat să stea de vorbă cu cei implicați în această operațiune care a dus la înecarea clubului Rapid 1923 în datorii după doar câteva luni de funcționare. Victor Angelescu, administratorul off-shore-ului din Cipru, nu a răspuns la telefoane. Totuși, în urmă cu câteva luni, reporterul ProSport a avut un dialog cu Angelescu despre bizarul subiect al banilor pe bilete care intră în ONG și nu în club, așa cum ar fi normal.

Întrebat de ce banii nu merg în conturile FC Rapid 1923 și ajung la ONG, Angelescu a reacționat vehement, menționând că nu vede nimic în neregulă. „Puteți să vă uitați, că dumneavoastră ați publicat actele. N-ați văzut cine sunt acționarii Rapidului? Nu înțeleg care ar fi diferența! E un ONG cum are orice club, care e acționar la Rapid împreună cu fondul (n.r. – așa cum am scris la începutul textului, 40% din acțiunile SC FC Rapid 1923 SA aparțin off-shore-ului Casaleza Rapid Limited, din Cipru, cu acționari necunoscuți, administrat de Victor Angelescu, de președintele fondului de investiții pe care-l reprezintă în România, cehul Martin Machon, și de o avocată din Cipru) și încă o persoană (n.r. – Ovidiu Burcă). Nu înțeleg de ce ar fi o problemă, poate îmi explicați dumneavoastră! Din punct de vedere fiscal, e același lucru. Dacă era pe firmă era mai bine? Contează unde se încasează? Nu contează atât de mult. Încasările la Liga a 3-a, pentru că avem biletele foarte ieftine, sunt pentru noi undeva, puțin peste zero. S-ar putea s-o schimbăm. Poate că, atunci când vom avea stadionul nou și vom avea încasări mai mari, le vom trece pe SA. Dar, sincer, nu mi-am pus întrebarea asta”, a fost poziția oficială a lui Victor Angelescu în luna martie.

ProSport a încercat în mod repetat, în ultima perioadă, să ia legătura cu managerii FC Rapid 1923 responsabili de această situație financiară în care se află acum clubul. Victor Angelescu n-a răspuns apelurilor telefonice. Ovidiu Burcă a purtat cu reporterul un dialog pe WhatsApp, cerând întrebările prin intermediul e-mailului. ProSport a trimis întrebările. Ulterior, Burcă n-a mai dat niciun semn de viață.

Salvarea FC Rapid 1923 vine de la banii publici. Sectorul 1 tocmai a aprobat finanțarea proiectelor sportive prin Centrul Cultural

În acest moment, toată lumea de la FC Rapid 1923 așteaptă cu sufletul la gură banii publici care ar urma să vină de la bugetul Sectorului 1.

Sunt semne că, într-adevăr, conectarea la bugetul public e aproape. Pe 5 iunie 2019, după doi ani de încercări eșuate, primarul Daniel Tudorache (omul indicat de toată lumea ca fiind adevăratul conducător executiv al FC Rapid 1923) a reușit să treacă prin Consiliul Local al Sectorului 1, cu 13-12 la voturi, un proiect de hotărâre prin care i se permite unei direcții din subordinea Primăriei, Centrul Cultural al Sectorului 1, să finanțeze proiecte sportive. „Cureaua de transmisie” a banilor între bugetul public și FC Rapid 1923 ar putea fi tocmai ACS Centrul de Performanță Rapid – teoretic, o altă entitate decât clubul, practic controlată de aceiași oameni.

ProSport a scris, de-a lungul timpului, că Tudorache face eforturi să se voteze această hotărâre care ar oferi posibilitatea să se dea bani către „noul Rapid”.

În luna martie a anului trecut, aflat în direct, la Realitatea TV, Tudorache a recunoscut, dealtfel, existența acestui plan, acuzând opoziția USR-PNL că îi pune bețe în roate. El a promis că va reuși, până la urmă, să conecteze „noul Rapid” la bugetul public, urmând să aloce atâtea milioane de lei cât va fi nevoie ca echipa să revină în Liga 1 și să ajungă în cupele europene.

Acum, odată obținută aprobarea Consiliului Local al Sectorului 1, acest plan este foarte aproape de a prinde contur.

În paralel, de câteva luni, conducătorii „noului Rapid” anunță periodic finalizarea tratativelor cu un „important om de afaceri” care ar urma să preia un pachet de acțiuni. Inițial, s-a vorbit despre un „investitor” care ar lua 50% din acțiuni. Ulterior, s-a spus că va prelua 30%.
Astă-toamnă, în mod surprinzător, pe site-ul oficial al FC Rapid 1923 a apărut o informație conform căreia Primăria Sectorului 1 ar urma să preia 30% din acțiuni. După ce ProSport a semnalat respectivul anunț, șefii „noului Rapid” n-au mai pomenit niciodată nimic despre acest lucru.

Articol scris de Matei UDREA