Popescu: „De la UTA în Liga I sau străinătate”

Cel mai bun utist al disputei cu CSM Râmnicu Vâlcea și – în general – cel mai constant „textilist” al primei părți a sezonului a fost Ovidiu Marian Popescu. Vorbim despre o mare surpriză, căci mijlocașul de 19 de ani a făcut un salt de două eșaloane. Până în vară, reșițeanul a evoluat pentru FC Marcel Băban Jimbolia în Liga a IV-a Timiș, iar acum a „explodat” la nivelul ligii secunde. Nu este exclus, ca Popescu să aibă oferte chiar în această iarnă, caz în care și UTA ar urma să încaseze un mic procent de pe urma transferului său

– Ovidiu, chiar dacă UTA ocupă un loc slab în clasament, pe plan personal cred ești mulțumit de ceea ce ai realizat în această toamnă.
–  Eșecul clasării slabe a echipei îl împărțim cu toții, dar, e adevărat, per ansamblu eu sunt mulțumit de evoluțiile mele. Un merit în acest sens îl are și domnul Trică. M-a ajutat mult prin vorbe și indicații tactice, fiindcă veneam de la Liga a IV-a și acomodarea era mai dificilă. Dânsul a avut încredere în mine, am jucat meci de meci, am ajutat mereu echipa și am dat cât am putut. Însă, mai trebuie să-I mulțumesc cuiva. George Neagu, cel cu care ne-am antrenat în vară, m-a convins să rămân la Arad, spunându-mi că are încredere totală în mine.

–  Ai jucat vreo cinci posturi în acest tur și te-ai descurcat destul de bine…
–  Antrenorul decide pentru mine. Ce-mi cere domnul Trică, aia joc, el știe mai bine unde are nevoie echipa de mine.

–  Deși ai evoluat bine astăzi (n.a. sâmbătă), ai fost schimbat pe final.
– Sunt accidentat la inghinali, am făcut antrenament doar joi și vineri și nu am mai putut să evoluez la un nivel înalt. Decât să fac greșeli mai bine am ieșit.

–  Tu ești și primul executant de penalty-uri? Te întreb de abia acum căci UTA nu prea a beneficiat de astfel de execuții.
–  De obicei, bate Apostu, însă el era suspendat. Am luat eu mingea pentru că m-am simțit în stare și am marcat al doilea meu gol în acest sezon. Era, însă, mai bine dacă am fi câștigat cu golul marcat de mine.

– Din păcate, s-au pierdut din nou puncte importante în prelungiri…
–  Nu știu ce să zic. Jucăm bine 90 de minute, când arată prelungirile parcă așteptăm să se termine meciul să câștigăm și atunci pică golul pe greșeli personale.

–   Știi că astăzi (n.a. sâmbătă) ai evoluat în echipamentul tradițional al UTA-ei, cu dungi „alb-roșii”?
–   Am auzit și eu de la colegii mai experimentați, sunt mândru că am purtat acest trico. Ne bucurăm că domnul Blidar ne-a ajutat cu acest rând de echipament, sperăm să ne ajute și pe viitor. Sunt multe lipsuri la UTA. Ar fi ideal să ni se plătească și nouă salariile să facem cantonamente, să avem hrană, medicamente, vitamine…

–  Se poate spune că din punct de vedere financiar, ți-era mai bine la Jimbolia, în Liga a IV-a?
–  Nu neapărat. Acolo aveam cazare, masă și prime de joc. Se adunau într-adevăr ceva bani, dar nu mare lucru. Oricum, nu am venit la UTA pentru bani, ci să joc meci de meci, să promovez cu echipa arădeană sau să mă vadă lumea și să plec în Liga 1 sau în străinătate.

– Dar, nu te așteptai vreodată să găsești un club de așa tradiție într-o situație atât de proastă din punct de vedere financiar…
– Este adevărat, nu mă gândeam la așa ceva. Vorbim despre o echipă foarte mare, care – însă – a ajuns să trăiască mai ales prin susținătorii ei. Nu am mai întâlnit suporteri atât de apropiați de echipa lor de suflet.

Sursa: Sport Arad
Foto: Viorel Muscă