Craiova trece prin cea mai dificilă perioadă din istoria sa fotbalistică, însă a scăpat de o rușine și mai mare – aceea de a nu deține echipă în primele 3 eșaloane. Cum Prometeu Craiova a retrogradat în vara aceasta, singura șansă pentru ca Bănia să aibă o echipă în Liga a III-a era ca Apă Craiova, câștigătoarea campionatului județean, să câștige meciul de baraj. Adversară i-a fost echipa al cărei „Întemeietor” s-ar crede că a fost însuși Basarab I – Posada Perișani, campioana ligii a IV-a Vâlcea.
Dacă ar fi existat la pariuri meciul, favorită ar fi fost Posada, în ciuda tradiției fotbalistice a Doljului. Față de craioveni, care au acuzat pe tot parcursul sezonului problemele financiare și nu știu nici acum dacă au buget pentru a aborda sezonul viitor în Liga a III-a, vâlcenii se simțeau în siguranță din acest punct de vedere. Posada și-a făcut o intrare spectaculoasă, beneficiind de modernul autocar al proaspetei divizionare secunde Damila Măciuca.
Locuitorii Rovinariului, evident cu preponderență mineri, trăiesc tot cu amintirea Științei. „Tată, aici sunt multe echipe miniere, dar la noi nu se știa altceva decât Craiova. Noi cu ea am crescut, cu ea o să murim, chiar dacă ea a murit înaintea noastră. Sunteți de la Craiova, ce știți se mai face ceva, că Mititelu ăsta ne-a distrus orice speranță, a retrogradat echipa, a mutat-o pe la Severin, acum nu mai e deloc…” ne chestionează un bătrân care pare să simtă situația din Bănie mai bine decât mulți dintre așa-zișii ultrași olteni.
La 40 de grade, pe urmele lui Crespo
La Rovinari, locul unde acum câteva săptămâni poposea, neverosimil, celebrul Hernan Crespo, atmosfera a fost incendiară din pricina celor 40 de grade, probabil cu zece mai mult resimțite la nivelul gazonului. Terenul „Jiul” din Rovinari, fiindcă este greu de acceptat denumirea de „stadion”, deși are o suprafață de joc impecabilă, chiar la nivelul primei ligi, este așezat la marginea așezării miniere de 10.000 de locuitori, are o mică tribună, însă niciun loc unde să te poți adăposti în caz de ploaie sau caniculă. În aceste condiții, Apa devenea primordială. Craiova, deși propunea un nume inedit pentru o reprezentantă a sa, a jucat parcă sub semnul Științei.
Tricourile de joc, deși erau alb-portocalii, respectau modelul „Adidas” în care Universitatea a retrogradat acum un an. Cei 200 de fani veniți cu autocarele din Bănie au trezit parcă urbea gorjeană cu imnurile Științei. „Un rost ne-a dat măicuța noastră, dulcea/Să fim dintre români cei mai fierbinți/Din Olt și până-n Gorj și până în Vâlcea…” erau versurile care parcă descriau perfect, de la combatante până la loc de desfășurare și condiții meteo, partida de la Rovinari.
Mesajul care a tronat pe gard tot meciul a fost „Craiova – credința noastră”, cerându-se în repetate rânduri „Dreptate” pentru Craiova”, atât de către galeria venită din Bănie, cât și de cea care a încurajat Posada Perișani. CS Apă, echipa Regiei de Apă Craiova, s-a bătut pe tot parcursul sezonului pentru „titlu” în Liga a IV-a Dolj cu FC Podari, formație care l-a avut în retur pe banca tehnică pe Ștefan Stoica, fostul antrenor al „defunctelor” Universitatea Craiova și Internațional Curtea de Argeș, dar și al Gloriei Buzău și al moldovenilor de la Milsami Orhei.
Apa, antrenată de fostul stoper al Științei din anii 90, Victor Naicu, a câștigat confuntările directe cu echipa lui „Mourinho” Stoica, deși aceasta era considerată favorită prin prisma bugetului. Rivalitatea s-a consumat doar pe teren, fiindcă, la Rovinari, CS Apă a fost încurajată chiar de unii jucători de la Podari.
„Tarzan” – goal-keeper-ul Apei, ultras al Științei
Legăturile cu „echipa-martir” – Universitatea Craiova au fost regăsite și în lotul celor de la Apă. Astfel, portarul Surdu, poreclit „Tarzan”, este cunoscut drept ultras în galeria Universității Craiova. De altfel, în ciuda căldurii, „Tarzan” a ținut să poarte pe sub echipamentul de joc un tricou cu mesajul „Dreptate pentru Craiova”, pe care l-a afișat înainte și după joc. Surdu avea să fie cel mai bun jucător al celor de la Apă, în special la 2-0 pentru adversari având niște intervenții providențiale, care le-a refăcut moralul colegilor săi, aceștia întorcând în cele din urmă rezultatul.
Primul gol al Posadei, marcat de Bărbuț, a fost unul de generic, execuția fiind precum cea a lui Ibrahimovici în meciul cu Franța de la Euro. În ciuda eșaloanelor inferioare în care au fost angrenate echipele, a rezultat un meci dramatic, craiovenii egalând după două penalty-uri și împingând disputa în prelungiri, partea secundă aducând și două eliminări, câte una de fiecare parte.
Prelungirilor li se potrivea clișeul cu boxerii extenuați care se sprijină unul de altul, căldura epuizând resursele fizice ale jucătorilor, evident reduse în condițiile celui de-al patrulea eșalon fotbalistic. Craiova a avut însă scânteia câștigătoare, la doar 3 minute de la startul timpului suplimentar și golul lui Tâmplaru, cu capul, s-a dovedit decisiv.
Portarul de la Posada, la un pas de tragedie
Finalul avea să fie extrem de tensionat, dar nu la poarta Craiovei, ci la marginea careului vâlcenilor, acolo unde portarul Cruceru s-a prăbușit pe teren, după ce dăduse semne că nu s-ar simți bine de câteva minute. Era chiar ultima fază a jocului, restul jucătorilor și „centralul” fiind comasați în celălalt careu, unde se executa un corner, vâlcenii încercând să ajungă in extremis la loviturile de departajare. Ambulanța a pătruns pe teren după câteva clipe de uluială din partea tuturor, iar medicii i-au acordat îngrijiri medicale goal-keeper-ului vâlcean preț de un sfert de oră, jucătorii și spectatorii trăind impresia unei tragedii în momentul în care Cruceru a avut niște spasme puternice. Căldura sufocantă și faptul că portarul vâlcean este o persoană religioasă, ținând un post destul de strict în această perioadă, au contribuit la aceste probleme medicale.
În cele din urmă, ambulanța l-a transportat pe portarul de la Posada la spitalul din Târgu Jiu, unde acesta a fost resuscitat. La o oră după terminarea partidei, una terminată rău din toate punctele de vedere pentru ei, jucătorii de la Perișani se refăceau cu o bere pe străzile Rovinariului, preocupați de starea celui care le fusese înger păzitor pe parcursul sezonului, dar și triști din cauza scorului final. „Arbitrul i-a băgat în meci, cu cele două lovituri de pedeapsă” căutau vâlcenii explicații pentru eșec. Unul care le anulează munca unui an întreg.
De partea cealaltă, campioana Doljului a ajuns în „C” după ce doi ani la rând în care CS Sopot ratase promovarea sau, după părerea multora, o cedase fără luptă.
La final bucuria craiovenilor a fost mare, după întoarcerea spectaculoasă de scor, dar jucătorii nu s-au exteriorizat prea mult, din respect pentru suferința portarului advers. S-a scandat în schimb „Știința, Știința!”, echipa-simbol a Olteniei rămânând pe buzele tuturor până la final.
Craiova are echipă în Liga a III-a, o palidă consolare pentru orașul care își revendica postura de capitală a fotbalului românesc acum două decenii.
CS Apă Craiova – Posada Perișani 3-2 – după prelungiri.
Stăncuță 55 -penalty, Băia 70 penalty, Tâmplaru 93 / Bărbuț 8, Mătăsaru 23
Rovinari, stadion: „Jiul”, spectatori: 1.000.
CS Apă: Surdu – Ionele, Sodoleanu, Lupu, Gheorghiță – Niță, Nedelea, Trăistaru, Cojocaru – Stăncuță, Tâmplaru. Antrenor: Victor Naicu. Au mai jucat: Răduț, Marin, Băia, Tătaru.
Posada: Cruceru – Stanciu, A. Pufu, Bărbuț, Creangă – Racolța, Mătăsaru, M. Pufu, Negrescu – Pușcatu, C. Popa. Antrenor: Constantin Gaiță. Au mai jucat: Pașoi, Fistogeanu, Voicu, Mocioacă.
Cartonașe roșii: Răduț 77 / M. Pufu 62.
Arbitru: Cătălin Botaș (Timișoara)
Observator: Sorin Cojocaru (București)
Articol scris de Cosmin STAICU
Foto: Florin CEAUȘU