Pentru fostul jucător al Gloriei Buzău, Cătălin Vlaicu, acest an
a fost unul bun. Cea mai importantă realizare o reprezintă
transferul la ACSMU Poli Iași, după ce până în vară evoluase la
Săgeata Stejaru. Fundașul consideră că echipa din Copou încă mai
are șanse să se bată la promovare.
Cum a fost acest an pentru tine?
Pot spune unul bun. Nu cu realizări care să mă dea pe spate. Nici,
însă, unul cu decepții, care să mă dărâme. Faptul că m-am
transferat la Iași cred că reprezintă un pas înainte.
Totuși, rezultatele echipei nu sunt cele
așteptate.
Așa este. Nu a ieșit cum ne-am dorit, dar încă mai sperăm la
promovare deoarece se pot întâmpla multe în retur. Ne vom juca
șansele până la capăt și, cine știe, poate voi mai bifa o promovare
în Prima Ligă.
Mulțumit de condiții?
Da. Clubul mi-a închiriat un apartament și astfel am adus-o și pe
Roxana (n.r. soția) cu mine. Mă cam săturasem să ne vedem doar la
sfârșit de săptămână. Acum este cu totul și totul altceva. Sunt
mul]umit și din punct de vedere financiar, chiar dacă din cauza
crizei au fost reduse contractele.
De Gloria ce părere ai?
Cred că Gloria Buzău este o surpriză plăcută pentru mul]i. După cum
se știe, la început, mai ales când a apărut și chestia cu acea
penalizare de la F.I.F.A., lumea o vedea retrogradată. Iată însă că
băie]ii s-au mobilizat, reușind să scoată rezultate bune și sunt
convins că va rămâne în acest eșalon. Dacă va continua și în retur
cu aceleași evolu]ii, poate prinde chiar un loc în partea
superioară a clasamentului.
Te-ai întoarce la Buzău?
Normal că vreau să mai joc la Gloria. Deocamdată, am un contract pe
trei ani cu ACS MU Poli Iași, însă nu știi ce îți rezervă viața.
Probabil că într-un viitor apropiat sau îndepărtat voi reveni la
Gloria Buzău, fiindcă aici m-am consacrat și nicăieri nu este mai
bine ca acasă.
Unde petreci Sărbătorile?
Crăciunul îl facem în familie, iar Revelionul la munte, în zona
Moeciu, cu niște prieteni. Vreau să profit de ocazie și să le urez
tuturor microbiștilor „Sărbători fericite și multă
sănătate”.
Articol scris de Adi
SOARE