Gheorghe Constantin „Vâlcea” nu mai
poate suporta emoțiile puternice și n-are voie să se enerveze. După
luni de izolare și chin, speră acum să-și găsească iar salvarea în
fotbal.
Aparent, este neschimbat. Aparent,
doar! Din punct de vedere fizic este OK, dar mental este departe de
a se fi vindecat. Siguranța de odinioară i-a dispărut, iar în locul
ei a rămas poate teama, poate incertitudinea vizavi de viitor. Asta
i se citește în ochi, în gesturi, în frământarea permanentă,
aproape necontrolată, a mâinilor. La nouă luni după ce a ieșit din
penitenciar, unde a fost trimis pentru acuzația de luare de mită,
Gheorghe Constantin, fostul șef al arbitrajului românesc, încă nu
și-a revenit din șoc.
Mă ia din prima: „Te
rog frumos să nu mă întrebi dacă sunt sau nu sunt vinovat după tot
ce ce s-a întâmplat! Sunt încă în stare de judecată și nu pot să
vorbesc despre asta. Pe urmă, cine știe ce li se pare că am spus și
mă trezesc că mă iau iar, și nu mai vreau să ajung acolo! Nu mai
pot să trec încă o dată prin ce am trecut! E o perioadă în care mă
feresc de cuvinte. Acolo am învățat că e bine să nu mai vorbesc, să
nu-mi mai dau cu părerea. Înțelege-mă!”. Îl
înțeleg.
„Sunt sănătos tun până la gât! De la
gât în sus, nici eu nu știu…”
Nici nu e nevoie să-l chestionez, anticipează prima întrebare.
„Nu, încă n-am trecut peste momentul acela urât, nu
mi-am revenit”. Își duce degetul la cap.
„Știi cum îmi place să spun? Că din vârful picioarelor
și până la gât sunt sănătos tun. De la gât în sus, nici eu nu
știu… Nu trebuie să mă enervez, nu pot suporta momentele
emoționante. Indiferent că este ceva de bine sau nu. Mă cuprinde o
stare urâtă, o stare de rău, chiar plâng! Dar deja asta nu mai e
nimic, zece luni, cât am stat departe de casă, acolo, am plâns
pentru tot neamul și pentru șapte vieți!”.
Își frânge mâinile. Vrea să fie
clar: „Uite, m-a chemat
fostul arbitru Florin Chivulete la nunta băiatului său, la
București. Am fost întâi acasă și, când am intrat și au început
lăutarii să-mi cânte, m-a luat starea asta de care vorbesc, mi s-a
făcut rău și a trebuit să mă întorc acasă, la Vâlcea. Pur și simplu
n-am mai putut sta. Psihologul mi-a spus că doar de mine depinde să
depășesc starea actuală. «Fiecare om are psihicul lui, mai puternic
sau mai puțin puternic, doar de dumneavoastră depinde când și cât
de bine vă veți reveni»”.
„După eliberare,
mi-era rușine să ies din
casă„
Retrăiește crispat primele zile de după eliberare:
„Câteva săptămâni nu am ieșit din casă. În primul rând
de rușine, apoi de teamă. Teamă de privirea oamenilor pe stradă,
pentru că uneori o privire este mai sugestivă decât orice cuvânt.
Iar Vâlcea e mică, lumea te recunoaște imediat. Din fericire,
aproape toți m-au încurajat, mi-au vorbit frumos. Oricum, eu sunt
conștient că, indiferent de verdictul final, vor fi destui cei care
mă vor judeca după idei preconcepute, dar sunt împăcat cu mine
însumi”.
Nici despre arbitraj, despre
actualii șefi ai arbitrajului sau despre cei care conduc federația
nu vrea să vorbească. Explică sec: „Ce rost are? Dacă
ei mă lasă pe mine în pace, eu să mă apuc să-i
zgândăr?”. Mai adaugă, totuși: „Ce s-a
întâmplat cu mine și cu arbitrii arestați, povestea asta, a creat
un culoar favorabil celor care au venit. E un moment favorabil
pentru arbitraj, cei care conduc acum trebuie să-l
speculeze”.
Tace pentru câteva secunde, apoi
mărturisește: „Nu mai am nici puterea să mă uit la
meciuri. Mă plictisesc repede, plus că nu îmi plac scandalurile de
care este plin fotbalul nostru. Când am dat peste scandalul
replicilor dintre Avram și Crăciunescu, am schimbat
canalul!”
Făcea
intermedieri ca să-și umple
timpul
„Totuși, din ce ați trăit toată perioada
asta?”, vine, inevitabil, întrebarea reporterului.
„Am avut firmele mele, de care s-a ocupat fiul meu,
Augustus, cât am fost închis, dar care, să fiu sincer, nu merg
grozav. Până să preiau funcția de președinte la Piatra Olt, ca
să-mi ocup timpul, mai făceam intermedieri comerciale între diverse
firme. Dar mi‑era clar că asta nu poate dura, eu tot în fotbal
speram să lucrez. Acum, că am revenit, poate asta mă va ajuta să
uit prin ce am trecut. Să încep altceva acum, după ce am fost o
viață în fotbal? La aproape 60 de ani? Nu! Nici nu știu de ce m-aș
mai zbate!”.
În timp ce Gheorghe Constantin se
depărtează, mi-amintesc de vorbele lui Hagi vizavi de amestecul lui
Gigi Becali în problemele tehnice ale echipei, cum că în acest fel
antrenorului și jucătorilor li se ia personalitatea. Lui „Costică
Vâlcea”, lunile de detenție i-au luat mai multe și e nevoie de timp
pentru a redeveni omul de dinainte.
A divorțat după 37 de
ani de căsnicie
Cum un necaz nu vine niciodată singur, în această vară fostul șef
al arbitrajului românesc s-a despărțit, după aproape 37 de ani de
căsnicie, de soția sa Tamara. În momentul de față, Constantin
trăiește alături de o profesoară universitară cu 26 de ani mai
tânără decât el. „Așa a fost să fie… Nu știu ce va
aduce viitorul din acest punct de vedere. E un subiect extrem de
delicat, chiar nu‑mi face plăcere să vorbesc despre
asta”, a precizat el.
„Nu-mi cade rangul că
m-am dus la «C»!”
De câteva zile, Gheorghe Constantin este noul președinte al echipei
FC Piatra Olt, din liga a III-a. Asta după ce în vară fusese în
discuții cu FC Vaslui, CSM Râmnicu-Vâlcea și ALRO Slatina.
„Da, m-am dus la «C», nu-mi cade rangul! Fotbal să
fie”, spune cel poreclit „Costică Vâlcea”, care,
legat de planurile de viitor ale grupării oltenești, adaugă:
„Nu se pune problema să forțăm promovarea în acest an,
dar la anul poate o vom face, dacă vom reuși să închegăm o echipă
competitivă”.
„Relația mea actuală cu Ion
Crăciunescu? Frecușurile noastre de-a lungul timpului au lăsat
urme. Avem o relație civilizată, dar atât, nu mai este prietenia de
pe vremuri” (Gheorghe Constantin, fost
președinte al arbitrilor)
„Din păcate, greșelile
arbitrilor sunt judecate în continuare în funcție de cine țipă!
Dacă țipă o voce de la un club important, bietul arbitru n-are
nicio șansă” (Gheorghe Constantin, fost
președinte al arbitrilor)
9
luni și două săptămâni a fost închis Gheorghe Constantin în
scandalul legat de mita pe care ar fi primit-o de la Cornel
Penescu, fost patron la FC Argeș.
Nouă luni de
detenție
Costică
„Vâlcea” și Cornel Penescu au stat în arest între 14 aprilie 2009
și 29 ianuarie 2010.
Gheorghe Constantin a fost arestat
anul trecut, pe 14 aprilie, împreună cu câțiva alți arbitri, dar și
cu Cornel Penescu, patronul echipei FC Argeș, și câțiva oameni de
încredere ai acestuia.
Anchetatorii au descoperit în
calculatorul lui Penescu dovezi ale faptului că acesta i-ar fi
oferit sume de bani lui Costică „Vâlcea” pentru ca el să-i delege
brigăzi favorabile. Tocmai meticulozitatea afaceristului s-a
dovedit decisivă, printre notările acestuia regăsindu-se tot: sume,
date, nume. La aceste documente s-au adăugat înregistrări
telefonice făcute de procurori și mărturiile depuse de diverși
martori.
Gheorghe Constantin a fost ținut în
arest până în acest an, pe 29 ianuarie: în total aproape zece luni
de detenție. La fel ca și fostul șef al arbitrilor (înlocuit, între
timp, cu Vasile Avram), Penescu s-a retras total din viața publică.
Afacerile sale au falimentat, creditorii i-au scos la licitație
proprietățile și mașinile luxoase, iar în acest moment stă departe
de ochii indiscreți, la țară.
Articol scris de Ioan
Viorel