Egalii lui Real Madrid, aproape de colaps

Nu există vreun anuar sportiv axat pe fotbal în care să nu se
regăsească echipa F.C.Baia Mare ca să nu mai vorbim de legende
precum Lucian Bălan, Ioan Tătăran, Viorel Mateianu, Adalbert
Rozsnyai, Rică Răducanu, Romică Buia, Alexandru Koller, Mircea
Sasu, Alexandru Terheș și mulți alții.

Revenind la tolba cu amintiri, să spunem că F.C.Baia Mare a
apărut în peisagistica fotbalului romanesc într-o vară a anului
1948, mai exact într-o lună de iulie, prin fuzionarea cluburilor
Phoenix și Minaur (fostă Tricolor).

Încă de la început F.C.Baia Mare a jucat pe cea de-a doua scenă
fotbalistică romanească, singura excepție făcand-o ediția de
campionat 1956 cand sub numele de Energia o regăsim în divizia C. A
fost nevoie să treacă inclusiv un deceniu din noua oranduire de
după evenimentele din decembrie 1989, să începem să ne obișnuim cu
meciuri al F.C.-ului la matineu în divizia C.

Cu excepția celor șase sezoane din care cinci în ultimii zece
ani petrecuți în C și anume edițiile (1999-2000, 2004-2005,
2005-2006, 2007-2008, 2008-2009), F.C.Baia Mare a alternat doar
între prezența pe prima dar mai ales pe cea de-a doua scenă
fotbalistică, ajungand chiar să fie un titular de drept al acestei
divizii.

Dacă la nivelul primului eșalon fotbalistic F.C.Baia Mare a
bifat în cele șapte ediții petrecute un număr de 230 de partide, în
divizia B o regăsim într-un număr halucinant de 1.428, în C doar de
170 de ori, bifand în cei 62 de ani de existență inclusiv 56 de
meciuri în Cupa Romaniei, dar și două jocuri în Cupele
Europene.

La nivelul diviziei A, F.C.Baia Mare a reușit în două randuri să
se claseze foarte aproape de podium în ediția 1978-1979 pe locul
cinci iar un an mai tarziu pe locul patru.

În cele 48 de ediții petrecute în B aici fiind inclus și acest
prim tur de campionat, galben-albaștrii s-au aflat de 23 de ori la
finalul campionatului pe podium, de 4 ori au ieșit campioni, de
alte 11 ori s-au clasat pe poziția secundă iar în opt ediții de
campionat au obținut bronzul. În marea majoritate a edițiilor
disputate, exceptand un număr de opt ediții clasarea F.C.-ului la
final de campionat a vizat locurile 1-10.

Scurtul său periplu în divizia C, și anume prezența în șase
ediții, le-a adus de patru ori clasarea pe prima poziție și
implicit promovarea, dar și un loc trei în ediția 2007-2008 sau un
loc nouă în 2004-2005.

Baia
Mare în Cupa României

În ceea ce privește parcursul din Cupa Romaniei, F.C.Baia Mare a
evoluat într-un număr de 28 de ediții, prima participare
consemnand-o pe data de 2 iulie 1950 la Baia Mare într-un meci
Metalul Baia Mare – Progresul Oradea 1-3.

Pană la ultimul meci jucat tocmai în compania actualei campioane
a țării Unirea Urziceni actuala reprezentantă a noastră în
Champions League, meci consemnat în ediția 2007-2008, pe data de 26
septembrie 2007 scor 1-4, F.C.Baia Mare a strans o zestre de 26 de
victorii, 5 egaluri respectiv 25 de înfrangeri și un golaveraj de
83 de goluri marcate respectiv 86 primite, numărul de jocuri
disputate pe teren propriu fiind de 23 dintr-un total de 56.

Per total de 16 ori au ajuns în faza 16-imilor de finală, de 14
ori în optimi, de 7 ori în sferturi, jucand patru meciuri în
semifinale, iar de alte două ori ajungand în finală, (edițiile
1958-1959, 0-4 cu Dinamo București, respectiv 1981-1982, 2-3 cu
aceiași formație Dinamo). La fel de interesant rămane și raportul
întalnirilor cu cei trei granzi ai capitalei, Dinamo, Steaua,
Rapid, toate pierdute. În toate cele trei întalniri cu Dinamo,
băimărenii au pierdut cu (0-4, 0-6 2-3), cu Steaua (0-4, 0-1, 1-3)
iar cu Rapid (1-4, 0-1).

Egali cu
Realul lui Alfredo di Stefano

Urcând ștacheta competițională vom poposi la cele două meciuri
jucate de F.C.Baia Mare în Cupele Europene. Din postura de
finalistă a Cupei, grupării din nordul țării i-a fost hărăzit la
sorți un adversar real Madrid venit parcă din altă constelație.

În partida tur de pe data de 15 septembrie 1982, disputată
disputată pe stadionul numit atunci 23 August actualmente Viorel
Mateianu din Baia Mare, în fața a 25.000 de spectatori, trupa lui
Paul Popescu – Nicolae Szabo a reușit o remiză 0-0 rămasă cu litere
de aur în istoria fotbalului romanesc.

De ce spun asta pentru că la trupa madrilenă sub comanda lui
Alfredo di Stefano, evoluau jucători precum Jose Antonio Camacho,
Ricardo Galledo, Ulrich Stielike sau Carlos Santillana. În returul
disputat pe celebrul Santiago Bernabeu în ziua de 29 septembrie,
manjii lui Paul Popescu deși au pierdut în final cu scorul de 5-2,
la pauză 3-1, au reușit să deschidă scorul prin Alexandru Koller
(foto) în
minutul 12. Viorel Buzgău, în minutu 89, a fost cel de-al doilea
băimărean care a răpus „taurul” madrilen.

Patru
băimăreni la Națională
Nu trebuie omis nici aportul pe care o echipă precum F.C.Baia Mare
l-a avut la echipa națională. În cei aproape 62 de ani de existență
un număr de patru băimăreni, jucători activi la echipă au activat
sub culorile tricolorului. Mircea Sasu care a bifat în total nouă
partide, din care șase și un gol în timp ce era legitimat la F.C.,
Alexandru Koller 5 meciuri, Alexandru Terheș 3 respectiv Adrian
Romulus Buia 1 meci.

Din amalgamul de jucători crescuți și formați pe aceste
meleaguri și care ulterior s-au răspandit precum razele solare, din
punct de vedere al performanțelor ulterioare reușite, se remarcă
Lucian Bălan înregimentat de către Steaua. Este singurul
maramureșean care a jucat o finală de Cupa Campionilor Europeni ca
titular fiind înlocuit după 73 de minute de Anghel Iordănescu cel
ce avea să formeze o generație de aur a Romaniei.

Lucică Bălan așa cum îi spun prietenii a mai evoluat integral
într-o finală a Cupei Intercontinentale disputată pe data de 14
decembrie 1986 într-un joc pierdut la Tokyo în fața formației River
Plate, bifand două luni mai tarziu la Monte Carlo tot ca
integralist meciul cu Dinamo Kiev din finala Super Cupei
Europei.

Din pleiada de mari jucători ce au evoluat sub culorile
F.C.-ului în perioada 1948-2010 mai fac parte multe alte nume
ajunse sonore, iar dacă vom recurge la o selecție vom avea un dream
team demn de apreciat: Rică Răducanu – Imre Szepi, Vasile Gergely,
Vasile Zavoda, Alexandru Koller, Lucian Bălan, Ioan Tătăran, Vasile
Miriuță, Anton Weisenbacher, Alexandru Sasu, Ioan, Adalbert
Rozsnyai. Acest prim 11 poate fi complectat cu alte nume importante
precum: Dan Ariciu – Vasile Moldovan, Leo Grozavu, Romulus Buia,
Gheorghe Tulba sau Ioan Condruc.

Articol scris de Alin
Boțioc