UTA, din nou în criză!

UTA este condamnată în continuare să traiască periculos, așa cum a făcut-o în ultimele luni. Lucrurile nu sunt deloc clare, nici în acest moment, în privința clubului fanion al Aradului, iar următoarele ore vor putea (sau nu) să clarifice situația. Deși a fost salvată în ultima clipă de omul de afaceri Sandu Ion și îngrijită în paralel și de oficialitățile locale, UTA poate să arunce oricând prosopul. Pare o glumă proastă, mai ales acum după ce s-a format, cât de cât, un lot de jucători și a apărut o primă victorie frumoasă, care i-a atins direct în suflete pe suporteri, dar lucrurile sunt grave. Evident, în joc sunt tot datoriile vechi.

 

Imediat după succesul de sâmbătă, contra Minerului Lupeni, lucrurile s-au complicat serios în curtea Bătrânei Doamne. Sâmbătă după-amiază și seara și duminică, pe tot parcursul zilei, oficialii clubului, reprezentanți ai autorităților locale, finanțator au zburat dintr-o întâlnire în alta, dintr-o ședință în alta. O diferență în plus, incertă, de circa 300.000 de euro, în dreptul datoriilor, blochează în acest moment lucrurile și îl poate determina pe omul de afaceri Sandu Ion să oprească injecțiile de capital. De asemenea, acesta, deși a pierdut deja circa 300.000 de euro (plătind datorii care au blocat activitatea) și a oferit UTA-ei antrenori, jucători și conducere, nu pare dispus să rămână singur în ceea ce privește finanțarea viitoare, atât pentru activitățile curente, cât și pentru acoperirea restului datoriilor (circa 500.000 euro). Ori joacă extrem de dur în raport cu autoritățile locale, în ideea de-a nu reprezenta singura sursă de bani pentru club, ori, într-adevăr, în foarte scurt timp, cade întreaga construcție din ultimele zile a Bătrânei Doamne. Un răspuns e greu de intuit deocamdată, dar îl vom afla repede, mai ales că luni UTA ar trebui să efectueze plăți în valoare de 170.000 de euro, pentru a preîntâmpina viitoare blocaje. Cert este, deocamdată, că situația s-a retensionat, și încă grav, dar ar fi extrem de păcat ca totul să dispară într-un moment în care Bătrâna Doamnă a demonstrat că are o echipă foarte frumoasă.
 
* De unde diferențele în plus la capitolul datorii, care au generat tensiunile?
Printre documentele clubului s-au descoperit acte expediate de cluburile Tottenham și Belenenses, care solicită bani, reprezentând grilele de formare ale jucătorilor Edson și Simao. E greu de înțeles de ce UTA ar trebui să plătească asemenea grile și nici nu există certitudinea că grupările respective au motive întemeiate și regulamentare să ceară acei bani. Cert este că doar simpla posibilitate ca UTA să fie nevoită, la un moment-dat, să plătească, a complicat lucrurile.

*De unde provine nehotărârea lui Sandu Ion?
În urma discuțiilor, cu ușile închise, purtate sâmbătă și duminică, a rezultat clar ce și-a asumat omul de afaceri arădean: ca UTA să se deblocheze și să existe. Nu și-a asumat calitatea de finanțator unic și nici nu și-o dorește pe cea de proprietar. Și-a asumat deblocarea echipei, pe care a realizat-o, a oferit jucători și antrenori, și-a asumat plata salariilor acestora, dar fără a avea pretenția de-a fi proprietarul clubului. Aceste lucruri nu s-au anunțat public până acum, dar au rezultat limpede în cadrul discuțiilor de sâmbătă și duminică. În acest context, e destul de ce clar de apar probleme serioase și grave, într-un moment în care situația ar trebui să se calmeze.

* De câți bani ar fi nevoie în următoarea perioadă?
Pentru plata foștilor este nevoie de 170.000 de euro. Ca suma să nu crească, având în vedere că s-au purtat negocieri cu foștii jucători, banii trebuie achitați luni. Dacă nu se plătesc luni, suma se dublează. De asemenea, există datorii de circa 200.000 de euro către stat plus aproximativ 170.000 de euro creditarea lui Nicolae Badea. Rămâne și problema Chirilă, însă părțile sunt în litigiu, deocamdată, la FRF. 

 

Deși lucrurile sunt complicate încă și nici n-au transpirat în întregime, este destul de clar că Sandu Ion își dorește o implicare la UTA, dar nu și să rămână, la un moment-dat, singur, fără suportul autorităților locale. Practic, Sandu Ion dorește să evite o situație de genul celei produse în perioada 2006 – 2008, când el și Nicolae Bara au rămas singuri, fără a mai beneficia de sprijinul promis al Aradului.
 

 

Articol scris de Sebastian Șiclovan