Terapie prin fotbal

Cu o proteză în loc de piciorul drept, turdeanul se bucură în
continuare de sprijinul fostului mare internațional Gheorghe
Hagi

Aproape 14 ani au trecut de la meciul de coșmar din Liga a IV-a
care avea să-i schimbe viața lui Adrian Șomlea. Un atac criminal,
un doctor indolent și un destin blestemat au dus la pierderea
piciorului drept. Fostul fotbalist nu mai vrea să caute vinovați și
se simte vindecat pentru simplul fapt că lucrează în fotbal.

Septembrie
1996. Un meci jucat mai degrabă din plăcere s-a
transformat într-un coșmar. Adi Șomlea, fundaș dreapta la Cimentul
Turda, juca în Liga a IV-a împotriva Consaur Cluj. Un meci în care
ghinioanele s-au ținut scai de el. Mai întâi, s-a lovit cu fața de
bară, dar, deși sângele i-a curs șiroaie pe nas, n-a vrut să ceară
schimbarea. Dacă ar fi făcut-o… Destinul a vrut însă altceva, din
nefericire pentru tânărul fotbalist. A reintrat în meci, iar după
cinci minute s-a petrecut faza blestemată care i-a curmat cariera.
Mai sprinten, turdeanul a ajuns înaintea adversarilor Zah și Kilin
la o minge aflată în careul Cimentului. A urmat un contact dur și o
trosnitură ca un gong care anunța începutul suferinței pentru
Șomlea. Adversarii îi prinseseră piciorul drept ca într-o menghină,
într-un clinci care nu avea ce să caute la un astfel de meci. Ca o
ironie a sorții, arbitrul a dictat și penalty pentru Consaur.
Pentru Șomlea oricum nu mai avea importanță decizia „fluierașului”.
Pentru el începuse un alt meci, cel pentru propria-i viață.

Operat după patru zile de la internare!

Ianuarie
2010. După aproape 14 ani, fostul fotbalist a ajuns
director sportiv la Arieșul și își amintește nefericita întâmplare
de parcă ar fi fost ieri. „Dacă știam ce urmează, aș fi
ieșit atunci când sângeram după ce m-am lovit de bară. Atunci voiam
să mă afirm și eram pe val, fiindcă mă dorea Arieșul. Poate acesta
mi-a fost destinul, nu cred că Zah sau Kilin au vrut să mă
nenorocească. În acele zile m-au vizitat la spital, dar apoi n-am
mai auzit de ei. Oricum, nu am ce să le reproșez”,
mărturisește actualul director sportiv al Arieșului. Dacă pe
agresorii din iarbă i-a iertat de mult, de medicul care l-a
„tratat” după accidentare nu mai vrea să audă sub niciun chip.

„După accidentare, m-au dus la Clinica de Ortopedie
din Cluj, unde m-a preluat doctorul Dan Lucaciu, ajuns ulterior
șeful spitalului. M-a internat vinerea, dar m-a operat abia marțea,
după ce am dat tot ce trebuie la medici și la anestezist. Patru
zile doar mi-au pus piciorul în extensie, m-au pansat și îmi luau
temperatura. Nici măcar nu mi-au curățat cum trebuie piciorul, plin
de noroi de la meci. Ce mai tura-vura, la 10 zile de la accidentare
eram mai mult mort decât viu”, își amintește, cu
ochii înlăcrimați, Șomlea.

Șansa i-a surâs atunci când medicii au decis să-l mute la
Spitalul de Recuperare. „Doctorul Dan Georgescu și
colegii dumnealui s-au speriat când mi-au văzut piciorul. Am făcut
cinci operații, dar nu l-au mai putut salva. Făcusem deja
septicemie. Eu nici nu credeam că voi mai trăi”, își
încheie fostul fotbalist povestea.

SLUJBĂ‚ / A fost antrenorul unei grupe de
copii

După însănătoșire, Șomlea a ținut morțiș să revină în fotbal,
sportul care i-a luat mai mult decât i-a oferit. După ce a cochetat
cu meseria de antrenor, s-a dedicat muncii de birou, fiind director
sportiv la Arieșul Turda. „Am încercat să-i învăț pe
copii tainele fotbalului, dar, dacă nu le poți arăta și practic ce
le spui, e greu. Slujba asta de director sportiv mă face să mă simt
mult mai util. În plus, faptul că lucrez cu oameni de fotbal
importanți mă face să uit de trecut”, mai spune
Șomlea.

Primește o rentă lunară de la „Regele” Hagi

Șomlea a fost sprijinit financiar de mai mulți jucători din
„Generația de Aur”

Abandonat de cei de la Cimentul și de colegii de la locul de muncă
(„Ești bun doar cât timp le ești folositor„, conchide amar
Șomlea), fostul jucător a trecut peste suferință cu ajutorul
familiei și al unor fotbaliști cu suflet mare. „De
șapte ani, Hagi îmi trimite 300 de dolari lunar. El nu a vrut să se
știe de asta, dar eu am divulgat secretul din greșeală. Filipescu
și Ganea m-au ajutat și ei atunci foarte mult. De asemenea, Cristi
Dulca este mereu alături de mine și mi-a botezat
fetița”, dezvăluie Șomlea.

N-aș vrea să-l mai văd pe doctorul Lucaciu. Am vrut
să-l dau în judecată, dar am renunțat. Colegiul Medicilor a zis că
nu e culpă medicală
Adrian Șomlea, director sportiv Arieșul

În primele zile după ce mi-au tăiat piciorul, nu puteam
dormi noaptea, iar când reușeam să ațipesc visam că joc
fotbal
Adrian Șomlea, director sportiv Arieșul

E greu să vezi că mai ai doar doi pași până la autobuz,
dar nu reușești să te urci în el. Sau să se uite lumea după tine pe
stradă că nu mergi normal
Adrian Șomlea, director sportiv Arieșul

Aș fi vrut să-mi văd fiul fotbalist, dar n-are talent
pentru meseria asta. Fotbalul rămâne viața mea, chiar dacă destinul
a fost crud
Adrian Șomlea, director sportiv Arieșul

articol scris de Vlad
MĂ‚CICĂ‚ȘAN și Ioan ARION