De ce Metaloglobus din Pantelimon umilește Steaua București și retrogradează din SuperLigă pe Poli Iași, club cu buget de 15 ori mai mare! Analiză devastatoare de Gabriel Berceanu: ”Încă o dată, privatul îngenunchează Statul”

Promovarea istorică a celor de la Metaloglobus în Superliga, după un baraj în care echipa de Liga 2 din Pantelimon a trecut de Poli Iași, reprezintă încă un episod din filmul despre cum Statul român înțelege investițiile în fotbal, dar și în sport, în general. Un exemplu izbitor care alimentează nervos nedumerirea perpetuată: când va înțelege Statul că banii publici au menire în fotbalul de bază, infrastructura sportivă, la nivel de juniori și sport pentru comunitate, dar atunci când se intră în spațiul fotbalului de performanță, de cele mai multe ori se alege praful?!

Din 2011, de când a intrat pe radarul fotbalului național promovând în Liga 3, clubul 100% privat Metaloglobus nu a retrogradat nici măcar o dată. Cu o viziune antreprenorială și o strategie pe termen mediu și lung adaptată eficient la resursele private existente, a bifat 6 sezoane consecutive în Liga 3, după care a făcut saltul și au urmat 8 ediții în Liga 2, până azi. Creștere graduală. Nimic în pripă, bombastic din rațiuni „electorale”. Cu aceeași conducere executivă, cu același patron, cu președintele Marius Burcă „pe baricade”. Într-un cuvânt, un proiect.

În același interval de timp, după două sezoane de Liga 2, echipa Iașiului a promovat pentru a retrograda la capătul unui singur sezon de Superliga. A promovat din nou, iar după 7 ediții, alte două de eșalon secund. Acum, două de Superliga și iar prăbușirea. Un parcurs de „yo-yo” grăitor pentru lipsa de viziune pe bani publici, cu management fluctuant, influențe politice directe și stil de lucru contraproductiv, toate alungând inclusiv suporterii din peluza lui Poli!

Dar nu e totul. Când Metaloglobus retrogradează Poli Iași din Superliga, în condițiile în care clubul moldav a avut în acest sezon buget de 15 ori mai mare!, avem nu doar o surpriză fotbalistică. Ci o „palmă” cu multiple efecte dată unei situații paradoxale, fără vinovați iarăși, din fotbalul nostru. Metalogloblus inclusiv umilește Steaua București și toată paradigma cluburilor departamentale dar și a banilor publici aduși sub un scut de interese non-sportive și amatorism spre fotbalul de performanță.

Culmea, fără blocajul Stelei din bani publici, Metaloglobus nici nu juca barajul!

Metaloglobus a terminat pe locul 5 din 6 în play-off-ul Ligii 2 din sezonul 2024/2025. Echipa nu ar fi disputat măcar acest baraj de promovare în Superliga, cu Poli Iași, dacă Steaua București, echipă care a terminat pe locul 2 în play-off, ar fi avut drept de promovare! În mod normal, clubul Armatei, finanțat din bani publici, ar fi trebuit să promoveze direct, împreună cu CFC Argeș, iar Csikszereda Miercurea Ciuc și FC Voluntari să ajungă la baraj.

Doar că Steaua, echipa Ministerului, e blocată de patru sezoane în eșalonul secund, într-un uluitor perpetuum mobile din care nimeni nu explică de ce nu se poate ieși, deși direcțiile, așa cum și Răzvan Burleanu, președintele FRF, le expunea clar ca lumina zilei aici, ar fi aparent la îndemână. Modificarea formei de organizare sau forțarea schimbării legislației. Și totuși… nimic!

Metaloglobus din Pantelimon se pregătește să se șteargă de confetti și să se lupte în Superliga, în vreme ce Steaua București și-a pierdut lotul, aproape cert antrenorul, și se pregătește de încă un sezon în L2.

Promovare cu buget de 15 ori mai mic decât Poli Iași, dar cu titular luat gratis din Moldova!

Metaloglobus, antrenată de Ianis Zicu, a avut în acest sezon un buget de 412.000 de euro, finanțare privată. Clubul îi aparține omului de afaceri Mohamad Imad Kassas, de origine siriană, stabilit de mulți ani la noi în țară și cu o avere făcută în special din imobiliare.

Poli Iași a avut, potrivit ziuadeiasi.ro, un buget de 15 ori mai mare! Adică 6.000.000 de euro! Doar în luna martie, după cum ProSport scria aici, clubul a primit 1,2 milioane euro din bugetul Municipiului Iași. Despre cât și cum s-au consumat banii la Poli Iași, edificator e și momentul din vara lui 2023 în care Cornel Șfaițer, președintele, anunța buget de 5 milioane de euro, cu o jumătate din acesta susținut de Primăria Iași și Consiliul Local Iași. Uluitor de-a dreptul comparativ cu Metaloglobus din Pantelimon!

Unde mai pui că om de bază la Metaloglobus a fost tot sezonul, plus titular și integralist în barajul cu Poli Iași, tocmai Christ Kouadio (foto principal), fotbalist pe care vara trecută Poli Iași îl lăsa să plece liber spre Capitală!

Bani publici versus investiții private: cine retrogradează și cine luptă la titlu?

În ultimele trei sezoane de play-off în Superliga, așadar din 18 poziții cumulate de play-off, doar trei au fost ocupate de formații cu finanțare masivă din bani publici. Este vorba de Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, de două ori, și Universitatea Cluj. Iar Sepsi a retrogradat direct în acest sezon, în Liga 2! În rest, 15 din 18 poziții în elita fotbalului de performanță românesc au fost ocupate de cluburi cu finanțare privată 100% sau în proporție covârșitoare din surse private. Mai mult, în ultimul deceniu cel puțin, niciun club „ținut” din bani publici nu a reușit să câștige titlul.

Cine a retrogradat direct în ultimii ani din Superliga, ce cluburi n-au făcut clar față fotbalului de performanță la nivel înalt, din punct de vedere sportiv și/sau managerial? Invers cronologic, regăsim Sepsi, Gloria Buzău, FC Voluntari, Chindia, Mioveni, Academica Clinceni, Gaz Metan Mediaș, Poli Iași, Dunărea Călărași, Concordia Chiajna…

Marele paradox în loc de concluzie

Logica îți spune că, atunci când soarta unui club depinde de o sursă unică de finanțare, privată, când un singur om are frâiele, există un risc potențial mult mai mare. Până la urmă, ecosistemul de afaceri al unui singur om influențează direct viața clubului. Orice perioadă proastă în business are efect de șoc asupra zonei fotbalistice. Doar că logica e bătută, încă o dată, de realitatea românească.

Pentru că avem o serie amplă de cluburi, finanțate din bani publici, care abia își pot construi o brumă de strategie raportată la buget din cauza incongruențelor privind sistemul de finanțare și alocări bugetare dinspre autoritățile locale, anual și nu adaptat la calendarul sportiv.

Dar, mult mai mult decât atât: fluctuațiile politice din cadrul administrațiilor locale, lipsa de stabilitate bugetară la nivel central cu efect direct asupra bugetelor locale și absența unor strategii în spiritul predictibilității, atât sportive, cât și financiare, din partea celor care sunt „puși” să gestioneze banul public în fotbalul de performanță. Acestea împreună duc la eșec sportiv în lupta cu privatul, retrogradări sau chiar dispariții de cluburi. Luați la rând exemplele de mai sus! De la Călărași spre Buzău!