:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fliga2.prosport.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F05%2Fcsc-dumbravita-chindia-targoviste-tur-baraj-mentinere-liga-2-1024x577.jpg)
La doar 21 de ani, Mark Țuțu, fundașul dreapta venit în vară la Piatra Neamț, a fost una dintre surprizele frumoase ale Ceahlăului în sezonul recent încheiat al Ligii 2.
Aflat la prima experiență în fotbalul românesc, ”under”-ul lui Marco Veronese s-a impus rapid ca titular în defensivă, a avut evoluții constant bune și se poate lăuda cu performanța de a bifa cele mai multe minute pentru Ceahlăul în stagiunea 2024-2025.
Mark Țuțu a strâns 2.161 de minute pentru Ceahlăul în campionat (1710 în sezonul regular și 451 în play-out), iar în prima parte a competiției a lipsit doar într-o singură partidă, cu CFC Argeș, când a fost suspendat, în toate celelalte 19 fiind integralist.
În play-out, fundașul lateral în vârstă de 21 de ani a fost integralist în patru din cele șase meciuri, în celelalte două fiind introdus pe parcurs.
Un sezon foarte bun, care l-a surprins până și pe tânărul născut la Iași, dar format ca om peste Ocean, în Canada.
Mark, te așteptai să fii jucătorul cu cele mai multe minute pentru Ceahlăul în acest prim sezon al tău aici?
La începutul sezonului nu mă gândeam la cât o să joc, îmi doream în primul rând să fiu pe teren în primele meciuri, iar cu timpul să evoluez. Și după ce am jucat bine în primele partide, mi-am dat drumul la joc, am prins încredere în mine și a fost din ce în ce mai bine. A contat mult încrederea dată de antrenori și de colegi. Cu toții m-au încurajat. Am început bine sezonul, din primul meci am jucat bine, mi-am dat încredere și la meciuri, și la antrenamente. Și de atunci am crescut în evoluții. Și aveam și dorința de a progresa, de a învăța.
Cum a fost relația ta cu antrenorul Marco Veronese?
Foarte bună. Tot timpul a fost alături de mine. Cred că am fost unul dintre jucătorii pe care el a stat cu gura cel mai mult. Tot timpul a fost cu gura pe mine, de la început. În sens pozitiv. Știe că sunt capabil și pot să progresez și m-a ajutat să evoluez, să cresc.
Ce a însemnat pentru tine acest prim sezon în fotbalul românesc?
Foarte mult. Sincer, dacă stau să mă gândesc, înainte să înceapă campionatul, nu mă așteptam să se întâmple astfel. Și am numai cuvinte de mulțumire la adresa celor de la Piatra Neamț. Îi mulțumesc și lui Dumnezeu că a fost alături de mine. Este un pas care m-a lansat spre visul meu în carieră. Și sper să fie la fel în continuare.
Și ce îți dorești în continuare? La ce visezi?
Îmi doresc să cresc, să evoluez și să ajung la cel mai mare nivel posibil în Europa. Nu am limite. Dar o iau pas cu pas și mă asigur ca la fiecare pas să dau randamentul care trebuie și apoi să urc și mai sus, și mai sus.
Până la o carieră în străinătate, țintești și un debut în SuperLigă?
Sigur că îmi doresc să ajung și la Liga 1, să performez și acolo, la acest nivel. Nu îmi doresc neapărat o echipă, vreau să joc unde va fi mai bine pentru mine, unde o să fiu apreciat și o să mă pot înțelege bine cu antrenorul, cu colegii, să pot să evoluez.
Ești născut în Iași, poate chiar la Politehnica Iași? Ai fost la un pas de a juca la Iași în sezonul trecut.
Nu am fost în probe la Poli Iași, așa cum s-a spus. Am fost la Iași, am făcut vizita medicală, trebuia să merg în probe, dar mi-au spus că nu am cum să merg în cantonament cu ei, pentru că sunt deja prea mulți jucători. Nici nu am atins mingea măcar la Iași. De acolo am ajuns la Piatra Neamț. Și nu îmi pare rău absolut deloc. Dimpotrivă. Mi se pare foarte bine că am ajuns la Piatra Neamț. Așa a așezat Dumnezeu ca eu să pot să evoluez. Nu știu ce se întâmpla dacă rămâneam la Poli Iași, nu știu dacă jucam, nu știu dacă puteam să cresc. Dar sunt foarte bucuros pentru ce mi s-a întâmplat în sezonul acesta la Piatra Neamț. Nu am niciun regret.
Pentru tine a fost un an foarte bun, dar cum a fost pentru voi ca echipă?
Mi se pare că a fost un sezon bun, pentru că la început s-a format o echipă nouă, cu mulți jucători noi, inclusiv eu, cu antrenor nou. Am început greu în primele două meciuri, dar ne-am revenit pe parcurs și am văzut potențialul maxim al echipei, când am ajuns pe loc de play-off, între primele 5. Am avut și o constanță, timp de câteva săptămâni. Cred că a fost bine, chiar dacă nu am prins play-off-ul, din cauza unor meciuri mai slabe. Dar per ansamblu am reușit să formăm o echipă frumoasă, care putea face mai mult.
Nivelul Ligii 2 cum ți s-a părut?
Mi s-a părut un nivel bun. Sunt foarte mulți jucători buni din punct de vedere individual, în toate echipele. M-a impresionat. Și are potențial să fie și mai bun.
Ce nu ți-a plăcut în schimb la primul contact cu fotbalul românesc?
Nu știu dacă pot să spun că nu mi-a plăcut ceva. Poate deplasările foarte lungi. Și poate condițiile de joc. În Liga 2 nu au fost întotdeauna cele mai bune. Noi am fost o echipă căreia îi plăcea să joace cu mingea jos, și au fost terenuri care nu ne permitea acest lucru. Și automat nivelul nostru față de adversar era mai echilibrat, pentru că nu mai puteam juca așa cum ne doream. Treceam mai mult la degajări și la un joc fizic.
Evoluțiile constant bune la Ceahlăul l-au propulsat pe Mark Țuțu și la lotul național Under 20, unde a prins două convocări.
”Am avut două convocări și am jucat în două meciuri la Naționala Under 20. Una în noiembrie și a doua în luna martie. A fost un prim vis împlinit pentru mine, ceva ce îmi doream foarte mult. Și în continuare îmi doresc să pot să reprezint echipa națională, la orice categorie posibilă. Sunt mândru să reprezint România, echipa la care voi juca și îmi doresc să ofer momente de bucurie tuturor, de la suporteri până la familie.
De anul viitor nu voi mai fi la Under 20, ci la Under 21. Sigur că mă gândesc la echipa națională de tineret și îmi doresc să prind și eu un campionat european Under 21”, spune fundașul dreapta al Ceahlăului.
Fundașul lateral al Ceahlăului are o poveste extrem de interesantă. S-a născut la Iași, iar la nici doi ani s-a mutat cu familia în Canada, la Montreal. A început fotbalul de mic, când a mai crescut a jucat la echipe de carier, apoi la academie, dar junioratul l-a făcut în Portugalia, la Varzim, unde a jucat doi ani. Iar în vara anului trecut, la 20 de ani, a revenit în țara natală pentru a-și încerca norocul în fotbalul românesc. Și pentru a-și urma visul de mic copil.
”Tata mi-a insuflat pasiunea pentru fotbal, iar eu joc de la 4 ani. Jucam la echipe de cartier până la vârsta de 10 ani, când am prins academia de la Montreal. Am jucat 3 ani acolo. La 18 ani am plecat în Portugalia, pentru că aici, în Canada, sunt foarte mulți jucători talentați, dar ne este foarte greu să reușim dacă nu plecăm. Mulți merg să joace în Statele Unite, continuă acolo. Dar foarte puțini își permit să plece și reușesc”, rememorează Mark, care se felicită pentru pasul făcut, acela de a veni să joace în fotbalul românesc: ”M-am gândit că e o altă oportunitate pentru mine să vin să joc în România. Și să fac pasul și la echipa națională. Am venit singur și prin niște contacte am încercat să dau niște probe de joc. Nu am reușit la Poli Iași, iar impresarul de la Ceahlăul a văzut imagini cu mine, am fost chemat la teste și așa am rămas la Piatra Neamț.”
La 18 ani, fundașul Ceahlăului a părăsit Canada pentru o primă experiență europeană, la formația portugheză Varzim. Acolo a făcut ultimul an de juniorat și a apucat să debuteze la o echipă de seniori, în Liga a 3-a.
”De la Montreal m-am dus direct la Varzim. În primă fază în aprilie, pentru probe, iar apoi m-au chemat în vară. După câteva zile mi-au spus să rămân la club. Aveam 18 ani, eram în ultimul an de juniorat. Am evoluat un sezon întreg la Under 19, iar după aceea am rămas la club, am jucat la Varzim B, în Liga a 3-a, dar făceam antrenamente cu prima echipă. Ulterior s-au schimbat multe la club, au plecat investitorii și am decis să plec după doi ani”, povestește Țuțu.
Acesta spune că în familia sa se respiră fotbal, iar tatăl se trezește la miezul nopții pentru a urmări meciurile din România.
”Părinții mei se uită tot timpul la fotbal, se scoală la 4 dimineața să vadă meciurile din România. Noi vorbim numai despre fotbal în casă. Tatăl meu nu a jucat fotbal, doar de plăcere, iar el își trăiește acum visul prin mine. Am un frățior mic, de 5 ani, iar cel mijlociu, care împlinește 16 ani, joacă și el fotbal la Montreal”, a completat Mark Țuțu, care admite că anii petrecuți în Canada l-au maturizat: ”Întotdeauna am fost o persoană foarte matură, am și învățat foarte mult de când am plecat de acasă. Educația primită de la părinți a fost motivul principal pentru care reușesc să fiu cine sunt în ziua de azi, pentru cum mă comport. Primesc respect de la alții și ofer la rândul meu respect la oamenii din jurul meu.”
Imediat după încheierea sezonului Ligii 2, Mark Țuțu a plecat în Canada, la Montreal, acolo unde este stabilită familia sa. Nu doar pentru a petrece vacanța, ci și pentru a susține examenul final la colegiu.
”M-am întors acasă, în Canada, pentru că am avut de susținut un ultim examen la colegiu, la Montreal. Am făcut un an și jumătate la distanță și acum am dat ultimul examen pentru a-mi lua diploma, specializarea business. Este bine să am o idee și în acest domeniu, trebuie să lucreze și creierul, nu doar să dau cu piciorul în minge”, a mai spus Țuțu, care vorbește la perfecția franceza, engleza, portugheza și spaniola.