Degeaba marchezi mai mult decât adversarul, dacă greșești porțile!

Delta Tulcea a reușit aseară în Giulești „performanța” de a marca cu un gol mai mult decât Rapidul, dar a pierde la trei goluri diferență! Și asta deoarece primele două reușite, ambele superbe, au fost în poarta greșită, după faze la indigo. Nici nu s-au așezat bine echipele și centrarea din lovitură liberă a lui Herea a fost catapultată imparabil de Mișelăricu în propria poartă (3). După câteva minute, fundașul Filip dă cu Teixeira de „podea” în interiorul careului și îi dă șansa lui Herea pentru 2-0, dar mijlocașul Rapidului le mai dă o șansă tulcenilor, executând la semiînălțime pentru parada lui Stoicescu.

Cum Rapidul mergea în continuare cu frâna trasă, tulcenii s-au gândit să le mai dea o mână de ajutor pentru calificarea în sferturi. Așa că o nouă centrare a lui Herea din lovitură liberă se transformă în al doilea autogol, după ce Nicu Crețu i-a demonstrat lui Mișelăricu că un mijlocaș poate marca în proprie poartă tot cu capul, dar cu un lob mai spectaculos și mai din lateral (22).

După doar două minute, Goga își aduce aminte că ia un salariu cam cât cel al primului 11 al oaspeților și ia o minge pe cont propriu paralel cu linia de 16 metri și trimite în poartă printr-o pădure de picioare ale fundașilor adverși (24). A fost momentul în care tulcenii au revenit în joc, Florea, Iacob și Nicu Crețu încercând vigilența lui Albuț. În minutul 40, Herea s-a gândit că vrea să vadă cum se bate un penalty și a comis henț în careu, oferindu-i lui Florea șansa de înscrie la vinclu de la punctul cu var și scorul s-a făcut 3-1. Însă faza meciului avea să vină în penultimul minut, atunci când Florea a demonstrat de ce i se spunea „Gică Fentă” atunci când juca la Farul. Atacantul tulcean a fost la un pas de a-i provoca fractură de coloană lui Abrudan după ce l-a întors de două ori pe fundașul rapidist, însă balonul trimis spre poarta lui Albuț s-a scurs puțin pe lângă buturi. La 3-2, altfel s-ar fi scris soarta partidei.

Repriza a doua a adus în centrul atenției galeria rapidistă, care a fost mult mai activă decât echipa gazdă, intrată într-o somnolență soră cu catalepsia. Până la finalul meciului, cele mai notabile ocazii au fost ale oaspeților, dar Ursu, Nanu și Pantelie s-au întrecut în execuții imprecise sau prea pretențioase. Rapidiștii au o tresărire de orgoliu în ultimele secvențe ale meciului, Roman fiind în prim-plan de fiecare dată. Mai întâi, cursa lui Renan s-a terminat cu o centrare bună la mijlocașul dreapta al Rapidului, care a șutat în bară, mingea i-a revenit, dar apoi a trimis-o pe lângă poartă. După doar două minute, același Roman a scăpat spre buturile tulcene, dar a șutat în Stoicescu ieșit la blocaj, balonul a ajuns la Pancu, însă nici acesta nu l-a învins pe Stoicescu. Din nefericire pentru tulceni, mingea a revenit tot la Pancu și căpitanul giuleștenilor a ales o soluție magistrală, lobând mingea de la marginea careului peste Stoicescu și fundașii tulceni direct în poartă, nu înainte ca balonul să șteargă ușor transversala.

Fără cele două autogoluri stupide, dar spectaculoase, poate că soarta meciului ar fi fost alta, în condițiile în care tulcenii au dominat aproape o repriză întreagă un Rapid aflat într-o lipsă totală de chef de joc. Echipa lui Constantin Gache rămâne cu satisfacția de a fi ajuns până în optimi și cu regretul că nu a putut juca acest meci pe teren propriu, acolo unde în mod sigur ar fi pus mai multe probleme giuleștenilor.

Nu putem încheia cronica acestui meci fără a aminti de gestul tulcenilor de la golul de onoare, atunci când Florea a dedicat reușita răposatului coleg Henry, decedat pe teren la începutul lui august în timpul amicalului cu Balotești. Atacantul tulcenilor a afișat un tricou cu chipul nigerianului, așa cum s-a făcut până acum de fiecare dată când echipa a marcat vreun gol în campionat sau în Cupă.

Articol de Mihai ANDRIEȘ
Foto de Bogdan IORDACHE