CS U Craiova și FC Hermannstadt joacă astăzi, de la 21:00, finala Cupei României, într-un meci ce se va disputa pe Arena Națională, cu peste 30.000 de spectatori în tribune. Partida e transmisă de Pro TV și în format liveblog pe www.prosport.ro și livetext pe www.liga2.ro. ProSport vă prezintă câteva aspecte despre performanța echipei lui Alexandru Pelici pentru a înțelege exact dimensiunea calificării în ultimul act a grupării care a evoluat în Liga 2.
Performerele Cupei din eșaloane inferioare
Pentru a 14-a oară în finală va fi măcar o echipă de eșalon inferior Ligii 1. Aceste performere, în ordine cronologică, au fost: CAMT Timișoara (în 1937/38), Flacăra Mediaș (1951), Metalul Reșița (1954), Energia Metalul Câmpia Turzii (1956), CSM Baia Mare (1958/59), Dinamo Obor (1959/60), Arieșul Turda (1960/61), Siderurgistul Galați (1962/63), Foresta Fălticeni (1966/67), Chimia Râmnicu Vâlcea și Constructorul Galați (ambele 1972/73), Rapid București (1974/75), CSU Galați (1975/76), FC Baia Mare (1981/82) și acum FC Hermannstadt (2007/08).
Formațiile Foresta Fălticeni și Constructorul Galați erau chiar din eșalonul terț. Iar în 1972/73 ambele finaliste au fost formații de sub Divizia A, Chimia Râmnicu Vâlcea (din B) și Constructorul Galați (din C). Dintre toate cele enumerate, patru și-au adjudecat și trofeul: Metalul Reșița, Arieșul Turda, Chimia Râmnicu Vâlcea și Rapid București.
De asemenea, CFR Turnu Severin ocupase locul 1 în seria I a Diviziei B, în ediția 1940/41, însă în 1942/43, când a câștigat Cupa, nu a mai existat campionat intern din cauza războiului, așa că este o situație mai aparte. Referitor la Rapid, în sezonul în care a câștigat Cupa ca divizionară B, izbutise și promovarea pe prima scenă, situație pe care ar putea-o imita Hermannstadt. Și, interesant, va întâlni în finală, ca și „alb-vișiniii” acum 43 de ani, tot o echipă din Craiova.
Sibiul, în premieră în finală
Indiferent de rezultatul finalei Cupei, Hermannstadt este deja o performeră, nu numai datorită faptului că este o divizionară secundă ajunsă atât de sus, ca și a promovării în Liga 1. A devenit totodată prima reprezentantă a orașului Sibiu care ajunge în ultimul act.
Până acum, reprezentantele acestuia au mai dat patru asalturi spre finală, toate însă eșuate în fața aceluiași adversar, Steaua. De această dată, însă, reprezentanta sibiană s-a răzbunat cu vârf și îndesat pe gruparea roș-albastră în „sferturi”.
Cele 4 semifinale de Cupă eșuate ale echipelor din Sibiu:
1948-49, București: CSCA București – CFR Sibiu (D2) 5-0
1950, Sibiu: Locomotiva Sibiu – CCA București 0-2
1963-64, Pitești: Steaua București – CSM Sibiu (D2) 2-1
1995-96, Pitești: Steaua București – Inter Sibiu 4-1
Doar 7 finale nu au avut orașul disputei București. A 6-a pe Arena Națională
Așadar, 72 de finale au avut Bucureștiul desemnat ca urbe a disputei. În total însă s-au disputat în Capitală 76 de epiloguri, aceasta deoarece finala din 1940 a avut trei rejucări, iar cea din 1973, una.
Liderul găzduirilor este de departe defunctul stadion „23 August” (mai târziu Național), cu 39 (inclusiv cu rejucarea din 1973), urmat de un alt stadion care nu mai există, Republicii (fost ONEF și ANEF), cu 22. Prin finala din acest an, noua Arena Națională urcă pe treapta a treia (depășind o altă defunctă, Arena Venus), meciul de azi fiind al 6-lea ultim act găzduit de ea.
Din nou fără bucureștene
Va fi a 19-a finală fără echipe bucureștene, a doua consecutivă, având deja a 11-a fază a semifinalelor, de asemenea a doua consecutivă, fără reprezentante ale Capitalei.
Articol scris de Răzvan TOMA